Autore:
Peter Berry
Data Di Creazione:
18 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data:
10 Maghju 2024
Cuntenutu
Ugasi inerti Sò sostanze o elementi chì mostranu pocu o nunda reattivu chimicamente in certe condizioni di pressione è temperatura. Sò spessu impiegati in l'industria cum'è insulatori o inibitori, ideali per cuntene riazzioni vulete cuntrullà è impedisce a so diffusione o reazione in catena.
U più cunnisciutu di i gasi inerti sò chjamati Gassi nobili, cumposti monatomichi cun reattività bassa o nulla: Eliu, Argon, Neone, Criptone, Xenu, Radon è Onganesson. Ancu se i termini sò aduprati indistintamente, ùn sò micca esattamente sinonimi, postu chì tuttu u gasu nobile hè inertu, ma micca tuttu u gasu inertu hè nobile: altri cumposti anu una reattività bassa chì li permette di ghjucà più o menu u listessu rolu.
Esempii di gasi inerti
- Eliu (He). U secondu elementu più abbundante in l'universu, fabbricatu in e reazioni nucleari di e stelle da a fusione di l'idrogenu. Hè ben cunnisciutu per e so proprietà di alterà a voce umana quandu hè inalatu, postu chì u sonu viaghja assai più veloce per l'eliu chè per l'aria. Hè assai più chjaru cà l'aria, dunque tende sempre à alzassi, è hè spessu adupratu cum'è ripieno per palloncini decorativi.
- Azotu (N). Hè un gas reattivu assai pocu è assai prisente in l'atmosfera, infiammabile solu à temperature assai elevate è ampiamente adupratu in a fabricazione industriale di atmosfere prutettive o cum'è gas crionicu (fretu). Hè un gasu prezzu è simplice chì occupa 3% di a custituzione di u corpu umanu in varii cumposti.
- Anidride carbonica (CO2). Adupratu cum'è materiale inertu in saldatura è estintori, stu gasu cusì vitale per a vita è abbundante nantu à u pianeta Terra, chì hè u pruduttu di a respirazione. Hè un gasu reattivu assai pocu, ancu usatu cum'è gas pressurizatu in armi à aria compressa è, in a so forma solidu, cum'è u ghjacciu seccu.
- Idrogenu (H). Unu di i blocchi fundamentali di a vita è di l'esistenza, hè un gas relativamente inerte in cundizioni normali è l'elementu più cumunu in l'universu. Tuttavia, una carica energetica minima ne face un elementu assai reattivu.
- Argon (Ar). Ampiamente adupratu in l'industria per trattà sostanze altamente reattive, chì operanu cum'è insulatore o inibitore. Cum'è u neon è l'eliu, hè adupratu per uttene certi tippi di laser è in l'industria laser. semicunduttori.
- Neone (Ne). Ancu assai abbundante in l'universu cunnisciutu, hè l'elementu chì dà u tonu rossu à a luce di e lampade fluorescenti. Hè stata aduprata per l'illuminazione di tubi à neon è hè per quessa chì l'hà datu u so nome (malgradu u fattu chì diversi gasi sò aduprati per altri culori).
- Criptone (Kr). Malgradu esse un gas inerte, hè cunnisciutu di reagisce cù u fluoru è altre sostanze, postu chì hà un certu valore di elettronegatività. Hè unu di l'elementi prudutti durante a fissione di u atomu di l'uraniu, hà dunque sei isotopi radioattivi stabili è diciassette.
- Xenu (Xe). Un gasu assai pesante, adupratu in a fabricazione di lampade è apparecchi di luce (cume in filmi o fanali di vittura), è ancu in certi laser è cum'è anesteticu generale, cum'è u criptone.
- Radon (Rn). Produttu di a disintegrazione di elementi cum'è Radium o Actinium (Actinon), hè un gas inertu ma radioattivu, a versione a più stabile di quale hà una semi-vita di 3,8 ghjorni prima di diventà Polonium. Hè un elementu periculosu è u so usu industriale hè limitatu postu chì hè assai carcinogenu.
- Oganeson (Og). Cunnisciutu ancu cum'è eka-radon, ununoctium (Uuo) o elementu 118: nomi tempuranei per un elementu tranactinidu di pocu tempu chjamatu Oganeson. Questu elementu hè altamente radioattivu, dunque u so recente studiu hè statu ubligatu à a speculazione teorica, da a quale si dubita chì si tratta di un gas inerte.
- Vi pò serve: Chì sò i gasi nobili?