Cuntenutu
Umateriali cumposti sò quelli chì sò cumposti da dui o più elementi o sostanze sfarenti, chì a so cumbinazione dà à a materia resultante e caratteristiche cumune di i so cumpunenti, vale à dì quelle di e duie sostanze uriginali à tempu.
Questu permette una selezzione specifica di cumpunenti per uttene materiali dotati di caratteristiche insolite in termini di rigidità, leggerezza, resistenza, cunduzione di elettricità, resistenza à a currusione, ecc.
A maiò parte di i cumposti sò creatu artificialmente da l'omu, ancu se alcuni ponu appare in natura, produttu di l'evoluzione di u criaturi viventi. È in parechji casi sò materiali liganti chì beneficianu di l'interazzione chimica di i so cumpunenti.
In termini generali, materiali cumposti sò carattarizati da:
- Consistenu in dui o più cumpunenti fisicamente distinguibili ma separabili meccanicamente.
- Mostra parechje fasi (elementi) chimicamente sfarenti, insolubili trà d'elli è ancu siparati da una fase o un'interfaccia intermedia.
- Avè una alta sinergia, vale à dì, e so proprietà meccaniche sò superiori à a semplice somma di quelle di i so cumpunenti separatamente.
- Distingue da i materiali polifase, cume leghe metalliche, in cui hè pussibile alterà e fasi prisenti per variazione termica (calore).
- Pussede un agente di rinfurzamentu (una fase aghjunta) è una matrice (fase rinfurzata).
Tipi di materiali cumposti
I seguenti tipi di materiali compositi ponu esse identificati:
- Cumposti di Rinforzu di Particule. Disperse in una matrice più dolce è ductile, cumpunenti di un materiale duru è fragile sò discretamente è uniformemente dispersi.
- Compositi Induriti à Dispersione. Presentanu particelle di rinforzu di dimensioni assai chjuche, sparse in a matrice di basa.
- Materiali cumposti rinfurzati cù fibre. Sti materiali cuntenenu di solitu fibre resistenti à a trazione in una matrice di solitu fatta di resina chì avvolge e fibre, trasferendu a carica da e fibre rotte à quelle intatte è guadagnendu una resistenza particulare.
- Materiali cumposti strutturali. Fattu di materiali simplici è cumposti, di solitu laminari (sandwich) cum'è quelli aduprati in a custruzzione, per cunghjuntà e pruprietà di i dui materiali in u stessu muru.
Vi pò serve: Esempii di Materiali Naturali è Artificiali
Esempii di materiali cumposti
- Cermet. Cunsunzione di ceramica è metallo, sò stati disignati per resistere à alte temperature è resistere à l'abrasione, cum'è a ceramica, ma godenu di a malleabilità di i metalli. Di solitu a matrice di questi materiali hè metallica (nichel, molibdenu, cobalt) è a fase di rinfurzamentu da carbuidrati refrattarii (ossidi, albumina, boruri) tipichi di ceramica. Questu permette a fabricazione di strumenti di tagliu chì combinanu a durezza cù l'acciaiu inox è anu una vita di serviziu più lunga., in particulare i novi sviluppi basati nantu à u titaniu è u cobalt.
- Nacre. Questu hè un esempiu di un materiale compositu d'origine naturale, senza l'interventu di l'omu. Hè una sustanza urganica-inorganica dura è bianca cù riflessi iridescenti, chì forma u stratu internu di a cunchiglia di parechji molluschi, cum'è a madreperla. In fatti, st'animali ponu secretà stu mischju di carbonatu di calciu è biopolimeri per riparà e so cunchiglie o abbraccià impurità o agenti microbichi chì a penetrenu, dendu cusì origine à perle..
- Plywoodu. Ancu chjamatu multilaminatu, contreplaqué, contreplaqué o contrachapatu, Hè una tavula di lastre sottili di legnu incollate l'una di l'altre cù e so fibre in una orientazione trasversale, aduprendu resine sintetiche, pressione è calore.. Hè ricoperta di acidu sulfuricu dopu a trasfurmazioni per esse inodore, chì cuntene polimeri è benzeni è hè particularmente utile in a custruzzione.
- Adobe. Mattoni senza focu sò chjamati cusì, vale à dì, riempimenti per a custruzzione, fatti di argilla è di sabbia o altre masse di fangu, mischiate cù paglia è asciugate à u sole. Sò stati aduprati dapoi l'antichità per fà muri è custruzzioni rudimentarie, di solitu in forma di mattoni (rettangulari). Malgradu esse un eccellente insulatore termicu, Adobe assorbe assai umidità per capilarità, perde a so durezza, dunque deve esse installatu nantu à una basa di pietre idrorepellente o, mudernamente, in cimentu.
- Béton. Chjamatu ancu "béton", hè u materiale compositu u più adupratu in custruzzione in listessu tempu. hè una ghjunzione di varie sostanze: cimentu, sabbia, ghiaia o ghiaia, è acqua. Cù questu giuntu, si ottiene un mischiu omogeneu chì si mette è si indurisce in poche ore finu à ottene una cunsistenza petricosa.. A maiò parte di l'opere di ingegneria civile implicanu l'usu di u cimentu.
- Cunsigliu di Strand Orientatu. Chjamatu OSB (Cunsigliu di Strand Orientatu in inglese), sò un tippu di tavule di conglomeratu, un'evoluzione di u compensatu, perchè invece di unisce parechji fogli di legnu, si face cù parechji strati di trucioli o schegge di lignu tutti orientati in a listessa direzzione, uttenendu cusì un materiale omogeneu da resine fenoliche o poliuretane, formaldeide o melamina. Spessu altri additivi sò ancu incorporati per migliurà a resistenza à u focu, l'umidità o per respingà l'insetti.
- Pykrete. Stu materiale cumpostu hè fattu cù 14% di serratura o qualchì altra pasta di legnu organicu, in una matrice di ghiacciu à 86%. U so nome vene da u so inventore, Geoffrey Pyke, chì l'hà prupostu à a Marina Reale Britannica di fabricà porta-aviò difficiule da affundà. Pykrete hà una durezza vicina à u cimentu, un bassu indice di fusione è una resistenza enorme à e tensioni..
- Plastica rinfurzata in vetru. Cunnisciutu cum'è GFRP (Plastica Rinfurzata Fibra di Vetru in inglese), Hè un materiale cumpostu chì forma una matrice di plastica o di resina, rinfurzata cù fibre di vetru. U risultatu hè un materiale liggeru, forte, faciule da stampà, spessu chjamatu popularmente "fibra di vetru".. Hè ampiamente adupratu in a fabricazione di pezzi, in l'industria nautica è di e telecomunicazioni, è ancu in u settore di e costruzioni.
- Cimentu asfaltatu. Ampiamente adupratu in a pavimentazione di strade o autostrade, calcestruzzi asfaltati Si compone di un mischju di asfalti è aggregati minerali di vari generi, per uttene una pasta uniforme è bituminosa chì, quandu si applica calda, indurisce e impermeabilizza, custituendu un materiale ideale per l'opere publiche urbane.
- Osse. Un altru esempiu di materiali cumposti in natura sò l'osse, chì sò custituite in animali superiori da una matrice ossea rinfurzata da fibre di collagenu, una proteina chì li dà a so resistenza naturale, grazia à u calciu da u quale a so struttura hè mineralizata. Questu resulte in un articulu duru, fragile, ma liggeru.