Paesaggi Artificiali

Autore: Peter Berry
Data Di Creazione: 15 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 11 Maghju 2024
Anonim
πŸŒ³πŸ™πŸŒ‰πŸ” IL PAESAGGIO: ELEMENTI NATURALI E ANTROPICI (ARTIFICIALI) - Lezione Geografia Scuola Primaria
Video: πŸŒ³πŸ™πŸŒ‰πŸ” IL PAESAGGIO: ELEMENTI NATURALI E ANTROPICI (ARTIFICIALI) - Lezione Geografia Scuola Primaria

Cuntenutu

Hè chjamatu paisaghji artificiali (o ambienti antropizzati) à quelli scenarii produttu di l'intervenzione diretta di a manu di l'omu, à u cuntrariu di u paisaghji naturali, un pruduttu direttu di a natura è di i so prucessi.

U nuzione di scenariovene da u francese paisaghju, d'applicazione esclusiva per i territorii rurali di a campagna, vene à dì, vene da una vista nata in cità. Tuttavia, hè applicatu oghje à vari tippi di scenarii chì ponu esse cunsiderati di valore esteticu o spettaculare.

In questu sensu, i paisaghji artificiali ponu esse di u tippu religiosu, cum'è grandi cumplessi di celebrazione rituale o di valore cerimoniale; culturale, cum'è custruzzioni patriottiche o naziunali di grande impurtanza; urbanu, cum'è rete di cità cumplesse; o ancu storicu, cum'è ruvine è evidenze di tempi antichi.


Alcuni di sti casi coincidenu cù e chjamate Miraculi di u mondu, ma ùn hè micca necessariamente u listessu.

Esempii di paisaghji artificiali

E piramidi d'Egittu. E piramidi di Cheops, Giza è Menkaure sò impurtanti ricordi storichi è funerarii di l'antichità, chì u valore paisaghjeru hè oghje una riferenza turistica inevitabile. Ùn si sà ancu cumu si pudianu custruisce à l'epica.

Spiaghja di vetruà Fort Bragg. Situata in California, Stati Uniti d'America, sta spiaggia artificiale hè u pruduttu di decine d'anni di accumulazione di rifiuti, chì i so rifiuti di vetru si accumulavanu è erodevanu per via di l'azione di u mare finu à diventà un rimpiazzatore per a sabbia. Dopu à decennii di pulizia à partesi da u 1967, A spiaghja hè oghje visitata da centinaie di turisti, dopu à a fauna è a flora custiera adattate à a vita trà u vetru tondulu è culuritu.

Giardini di u Palazzu di Versailles. Accumpagnendu u maestosu palazzu francese sò 800 ettari di giardinu in u megliu stile lucale, perfezziunatu da l'architettu è paisaghjistu André Le Nôtre à l'epica di Luigi XIV. Combinendu statue, fontane è centinaie di migliaia d'arburi è piante da fiore, hè statu dichjaratu Patrimoniu Mondiale da l'UNESCO in u 1979.


Rovine di Machu Picchu. Situatu à 2490 mnsm in l'altupiani andini di u Perù, questu inseme di ruvine Inca hè statu custruitu prima di u XVu seculu da l'imperu precolombianu, chjamatu Llaqtapata è destinatu à u restu di Pachacútec, u so nonu regente. Sò stati riscoperti à a fine di u 19u seculu è più tardi ricustruiti è cunservati cum'è capulavoru di l'ingenieria umana è di l'architettura..

U Taj Mahal di l'India. Custruitu da l'imperatore musulmanu Shah Jahan di a dinastia mongola trà u 1631 è u 1648 in onore di a so moglia Mumtaz Mahal, Si tratta di un inseme di costruzioni integrati in un mausoleu à cupola bianca ben cunnisciutu per i turisti, è hè cunsideratu unu di i New Seven Wonders of the Modern World.

Göreme in Cappadocia, Turchia. Questa regione, caratterizata da u so pruduttu paesaggiu insolitu di l'erosione, cunserva a prisenza di l'antichi insediamenti umani di u III è IV seculu, è ancu di i primi munasteri fundati da i cristiani di l'epica. Ùn sò micca veramente edifici, quant'è abitati scavati da a roccia di e muntagne, chì trasformanu a zona in un museu à l'aria aperta.


Tempiu Angkor Wat. Hè u tempiu indù più grande è u megliu cunservatu di tuttu u Cambogia, è unu di i più grandi tesori archeologichi in u mondu postu chì hè u più grande tempiu religiosu mai custruitu. Hè un simbulu lucale cusì impurtante chì apparisce nantu à a bandera di u so paese è hè statu custruitu da l'Imperu Khmer trà u IX è u XV seculu, chì l'hà dedicatu à u diu Vishnu.

Times Square in New York. Un esempiu perfettu di un paisaghju urbanu, hè una intersezzione cummerciale in Manhattan chjamata anzianu Piazza Longacre. Caratterizatu da a so publicità luminosa è u flussu di pupulazione elevatu, stu locu hè diventatu un icona di a cità è di a cultura americana di New York.

Piazza Tiananmen in Cina. U so nome significa Piazza di a Porta di a Pace Celeste è hè statu custruitu in u 1949, quandu a Republica Populare Cinese hè stata creata, diventendu un simbulu di u novu mudellu di u paese. Custruita in u megliu stile sovieticu, hè una gigantesca esplanata situata in u centru geograficu è puliticu di u paese, cù una superficia tutale di 440.000 m2 chì face u più grande in u mondu sanu.

Picadilly Circus in Londra. L'intersezione di e strade è di u spaziu publicu di Londra, situata in u West End, hè un icona di a vita inglese di a cità è un spaziu turisticu rinumatu, in u quale diverse icone culturali britanniche, cum'è i Beatles, sò venerati è rendenu omagiu à a storia di a capitale britannica.

Piazza Rossa in Mosca. A piazza più famosa di a cità, data a so impurtanza pulitica è storica, si trova in u distrittu cummerciale di Kitay-goród, chì a sipara da u Kremlin (l'attuale casa di guvernu) è hà una superficie di 23.100 m2. Hè cunsideratu u centru di a cità è un emblema di l'ex Russia sovietica.

Santuariu di a Madonna di u Rusariu di Fatima. Situatu in Portugallu, à 120 chilometri da Lisbona, Hè unu di i più famosi santuarii mariani di u mondu. A so custruzzione hà iniziatu in u 1928 è hè cumposta da duie basiliche, duie case di ritiru, una sala di preghera, un centru pasturale, una cappella è a piazza Pio XII.

Cità ​​Proibita in Cina. In u centru di Pechino, a capitale cinese, si trova l'anzianu palazzu imperiale chì operava da u Ming à a dinastia Qing. Hè stata custruita trà 1406 è 1420, ospita 980 edifici diversi è occupa una superficie di 720.000 m2, cusì Hè cunsideratu u più grande gruppu di palazzi di legnu in u mondu è un Patrimoniu Mondiale di l'UNESCO.

Giardinu Japanese di Buenos Aires. Situatu in u quartieru di Palermu, in u nordu di a cità, stu giardinu hè un ripruduzzione di l'imaginariu giappunesu in u core di a capitale argentina. Custruitu in u 1967 in u Parque 3 de Febrero, in commemorazione di a visita in u paese di l'imperatori attuali di u Giappone. A vegetazione, a fauna è l'architettura in u so internu imitanu l'imaginariu culturale di quellu paese.

Spiaggia di Las Teresitas in Tenerife. A più famosa spiaggia di una di e principali Isole Canarie, hè stata custruita artificialmente da una sabbia vulcanica nera preesistente (tipica in quelle proprietà) da u trasferimentu di sabbia da u disertu u Sahara è a custruzzione di un frangiflutti chì rende l'onde più dolce. Hè longu circa 1300m è largu 80m, è nantu à una spiaggia sottumessa di 400m2 ci hè un situ paleontologicu impurtante di u Quaternariu.

A Grande Muraglia Cinese. Una di e Nove Sette meraviglie di u mondu mudernu, sta furtificazione custruita trà u V seculu nanzu à Cristu. è u XVIu seculu, servia à l'epica per prutege l'Imperu Cinese da l'attacchi successivi di i barbari mongoli è manchuriani. Hè longu circa 21.196 km è hè Patrimoniu Mondiale di l'UNESCO dapoi u 1987.

Centru cummerciale mundiale. Ancu s’elli sò stati tombi in u 2001 da l’attacchi terroristi cunnisciuti d’Al-Qaeda in New York, ste duie gigantesche torre anu offertu una visione di u paisaghju artificiale di a cità, unu di i più vibranti è massicci di u mondu. Servianu da puntu di vista è puntu d'interessu turisticu, è Eranu da u 1971 à u 1973 e più alte torre di u mondu. S'elli eranu dighjà un simbulu impurtante di i Stati Uniti, dopu a tragedia di a so caduta sò diventati ancu di più.

A cità di Venezia. Situata in u norduveste di l'Italia, Venezia hè una di e destinazioni turistiche più impurtanti d'Europa, cunsacrata in cultura per esse un locu atipicu. U so centru storicu, dichjaratu Patrimoniu di l'Umanità da l'UNESCO, si trova à u nordu di u Mare Adriaticu, in a Laguna Veneta, dapoi tutta a cità hè un arcipelagu di 118 piccule isule ligate da 455 ponti, dunque ùn ci hè più trafficu d'automobile chè trafficu marittimu trà e so strette.

Cristu Corcovado. Cunnisciuta ancu cù u Cristu Redentore, hè una statua alta 30 metri è 8 pedistallu, situata in Rio de Janeiro, in Brasile. Hè situatu in u Parcu Naziunale di Tijuca, à 710 metri d'altitudine è hè un simbulu di a cità d'impurtanza turistica, essendu a più grande statua Art Deco in u mondu è una di e Sette Novelle Meraviglie di u Mondu.

Alhambra à Granada. Sta cità andalusa hè custituita da un inseme di palazzi, giardini è furtezza o furtezza, in u quale ci hè una citadella induve era allughjatu u monarca di u Regnu Nasridu di Granada. Adattatu à u paisaghju circundante, aghjusta, cum'è parechje altre opere di architettura moresca in Spagna, un elementu altamente particulare à e visite di a famosa cità.


Publicazioni Fresche

Parolle dirivate
Tulleranza