Funghi

Autore: Laura McKinney
Data Di Creazione: 3 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
Tagliatelle ai funghi Porcini con e senza panna
Video: Tagliatelle ai funghi Porcini con e senza panna

Cuntenutu

Nome "funghi»Hè un termine genericu per un regnu interu d'esseri eucarioti (pussessori di cellule nucleate) cunnisciutu cum'è funghi, è chì generalmente include funghi, muffe è lieviti (ancu se più specificamente i primi), postu chì differenu da e piante è l'animali in a so struttura biochimica è in i so modi d'alimentazione è di ripruduzzione.

Per esempiu, i membri di u regnu funghi Anu e cellule dotate di un muru biochimicu cum'è e piante, ma invece di esse in cellulosa, sò fatte di chitina, u listessu cumpostu chì si trova in u cunchju di l'insetti. In listessu tempu, si riproducenu sessualmente è asessuale, attraversu a produzzione di spore; sò strutture immubiliate per tutta a so esistenza è si nutriscenu per a fermentazione di a materia urganica in assai numerosi è parechji abitati pussibule.

U biodiversità di i funghi hè assai largu, ci sò funghi comestibili è velenosi, funghi parassiti è salvatichi, aduprabili da l'omu, coprofili è pirofili, ma in generale necessitanu cundizioni specifiche di umidità è nutrienti per sviluppassi. Hè per quessa chì hè pussibule truvà li da i deserti, e zone saline, esposte à radiazioni ionizanti o à u pianu di e fureste umide tropicali.


U ramu di a scienza chì hè dedicatu à u studiu di sti tippi d'esseri hè cunnisciutu cum'è Miculugia.

Esempii di funghi

  1. I funghi cumuni (Agaricus bisporus). I funghi alimentari per eccellenza, originarii d'Europa è di l'America di u Nordu, facenu parte di parechji aspetti gastrunomichi è sò ampiamente cultivati ​​in u mondu sanu. Hè di solitu biancu, cù un'ifa corta è un cappellu tondu.
  2. Funghi Reishi (Ganoderma lucidum). Fungu parasiticu di a corteccia di parechji tippi d'arburu, distribuitu in e zone tropicali è temperate, hè unu di i più antichi funghi cunnisciuti. Sò di solitu di culori variabili, cù un cappellu in forma di rene è cupertu cù un stratu di laca.
  3. Fungo di coda di tacchino (Trametes versicolor). Estremamente cumunu è variatu in a so pigmentazione, stu fungu in forma di coda di tacchinu hè cunsideratu medicinali da l'antica tradizione cinese, ancu adupratu cum'è immuno-aiutu contr'à u cancheru. Di solitu cresce nantu à a corteccia di l'arburu bagnatu, rocce, o pendii.
  4. Albicocca verde (Amanita phalloides). U temutu fungu di a morte, u cappucciu murtale o a cicuta verde, hè unu di i campioni di funghi i più velenosi cunnisciuti. Essendu assai simile à certi funghi comestibili, hè di solitu a causa di l'avvelenamentu letale, cù effetti rapidi nantu à u fegatu è i reni. Anu un corpu magru è longu, cù un cappellu largu è giallasciu..
  5. Verificate li (Lactarius deliciosus). Chjamati ancu chanterelles o robellones, sò funghi cumestibili assai cumuni in Spagna, tipichi di pini è di fureste miste. Emergenu in auturnu, cù un corpu marrone è biancu cù un pede cavu è cortu, chì, quandu hè rottu, secreta un lattice aranciu. Sò cucinati in stufati è spessu per accumpagnà e carni.
  6. U "Pane Indianu" (Cyttaria harioti). Llao llao o pane indianu, hè un fungu parasitu di certi arburi patagonii di a pampa (u ñire è u coihue in particulare), di a regione cilena è argentina sudamericana. Sò comestibili. U so aspettu obstruisce i canali saviani di l'arburu è l'arburu generalmente genera nodi per saltà u bloccu, chì hè un segnu ricunnisciutu di a so presenza.
  7. U huitlacoche o cuitlacoche (Ustilago maydis). Fungu comestibile, parassita di u granu, chì attacca l'arechje giovani è piglia l'aspettu di un fiele grisgiu chì s'oscurisce mentre matura. In Messicu, u so cunsumu hè cunsideratu cum'è un patrimoniu aztec ancestrale, è parechji piatti sò fatti da ellu.
  8. Funghi Mongui (Psilocybe semilanceata). Misurendu trà 2 è 5 cm, cù un cappellu svasatu biancu è marrone mentre matura, stu fungu allucinugenu europeu hè ampiamente adupratu cum'è psicotropu. U so effettu hè cuntrariu à quellu di a serotonina, generendu una attivazione è extroversione chì pò spessu purtà à paranoia è mania.
  9. U falsu pomponu (Amanita muscaria). Un fungu abbastanza cumunu, hà un cappucciu rossu caratteristicu chì pò esse cunfusatu cù un oronja è chì, in i so primi stadii, pare cupertu di peli biancastri. Hè un alucinogenu è neurotossicu cunnisciutu, chì avveleneghja l'insetti chì sbarcanu nantu à u so cappellu è cusì mantene a so fonte di materia organica.
  10. Fungu penicillina (Penicillium chrysogenum). Grazie à l'apparizione accidentale di stu fungu in i risultati sperimentali di Alexander Fleming, avemu scupertu u principale antibioticu di a storia, a penicillina. Ci hè una famiglia sana di funghi capaci di secretà sta sustanza medicinali.
  11. Judas Ear (Auricularia auricula-judae). Fungu comestibile chì cresce nantu à a corteccia è i rami morti di l'arburi è hà una culore rosa caratteristica, hè per quessa chì hè assuciatu à una pinna umana. Hè comestibile è hà proprietà antibiotiche è antiinflamatorie.
  12. Shitake(Lentinula edodes). Fungu comestibile assai cumunu in cucina asiatica, hè ancu cunnisciutu cum'è "fungu di a furesta nera" o "fungu di fiore" da i so rispettivi nomi lucali. Hè supposta chì hè uriginaria di a Cina, induve hè tradiziunalmente cultivata nantu à legni o colture sintetiche. U so più grande pruduttore mundiale hè u Giappone.
  13. Truffe nere (Tuber melanosporum). Altra variante di fungu comestibile, apprezzatu assai per u so aroma è u so gustu. Succede in terra in l'inguerni europei è hà un aspettu neru, cù una superficia verrugosa. Hè un aghjuntu gastrunomicu tipicu à u foie gras è à diverse salse.
  14. Candida umana (Candida albicans). Stu fungu si trova di solitu in bocca, intestinu è vagina, è hè in leia cù a digestione di i zucaroli per via di fermentazione. Ma pò spessu diventà patogenu è generà un Ciak levitu, una malattia di trasmissione sessuale assai cumuna è perfettamente curabile.
  15. Pede d'atleta (Epidermophyton floccosum). Stu fungu hè una di e cause pussibuli di l'affettu fungicu di a pelle umana (tigna), soprattuttu quandu hè, cum'è in u casu di l'atleti, sottumessu à cundizioni eccessive di calore è umidità. Formanu culunie marrone giallasciu o neru verduntinu.
  16. Fungu di vellutu(Flammulina velutipes). Fungu comestibile cù steli longhi è culori varii, apprezzatu assai in a gastrunumia giappunese per a so struttura croccante è a so abbundanza in a corteccia di l'arburi.
  17. Fungu bioluminiscente (Omphalotus nidiformis). Tipicu di l'Australia è di a Tasmania, è ancu di l'India, stu fungu pussede una forma di nidu biancu è irregulare, chì face luce in u bughju. Sò una variante assai impressiunante ancu se tossica è micca comestibile.
  18. Scaric Copic (Sarcoscypha coccinea). Fungu attuale in u mondu sanu, chì cresce nantu à bastoni è rami in decadenza in u pianu di e fureste umide, di forma tipica tonda è rosa. E so applicazioni medicinali sò cunnisciute, ancu se a so manghjabilità hè sempre in dibattitu da autori specializati.
  19. Fungo Aflatoxin (Aspergillus flavus). Spessu in u granu è l'arachidi, è ancu in i tappeti umidi longhi, stu fungu hè assuciatu à malatie pulmonari è hè altamente allergenicu, capace di secretà micotossine letali.
  20. Muffa nera (Stachybotrys chartarum). Altamente tossicu, sta muffa apparisce cumunamente in i bastimenti abbandunati induve ci hè una materia urganica abbundante, alta umidità è poca luce, è ancu pocu scambiu d'aria. L'inalazione di e so spore produce avvelenamentu è una tosse cronica, secondu a lunghezza è l'intensità di l'esposizione à e so micotossine.
  • Seguitate cù: Esempii di u Regnu Fungi



Circà

Testu narrativu
Saltate è vutate
Frasi cù "a menu"