A parolla tecnica hè definita cum'è inseme di prucedure o di risorse chì sò messe in azzione quandu si svolge una attività specifica, generalmente in u quadru di spettaculi prufessiunali, artistichi, scientifichi, sportivi o altri.
A) Iè, a tecnica hè ligata à l'abilità o a destrezza, ma fundamentalmente cun apprendimentu metodicu è esperienza accumulata per superà cù successu un determinatu obiettivu. Hè interessante mintuvà chì sta parolla vene da u grecu τεχνη (technē), chì si riferisce à l'idea di a cunniscenza. Sicuramente, daretu à ogni tecnica ci hè a nuzione di sapè.
In cunsiderazione di a definizione data, hè chjaru chì ci seranu innumerevule tecniche in un mondu vastu è specializatu cum'è quellu attuale. Parechje tecniche sò riflette è sistematizate in libri, trattati o manuali, parechje altre sò trasmesse à bocca da i prufessori à i studienti, da i genitori à i zitelli, trà amichi o ancu trà parenti casuale. Senza andà più luntanu, quandu una donna passa una ricetta di cucina per via orale à un vicinu è li dà dettagli, suggerimenti o "secreti" (cum'è "duvete girà u fornu assai bassu per chì u muffin esca altu", per esempiu) stai tramandendu una tecnica amparata basata nantu à prova è errore. Questu esempiu illustrativu hè assai utile per diferenze ciò chì hè "tecnicu" da ciò chì hè "tecnulugia", postu chì certe volte sti dui termini si sovrapponu.
- U tecnica sò prucedure pratiche; in tecnica, u pesu di a cunniscenza empirica suprema nantu à a cunniscenza scientifica è risponde generalmente à interessi individuali, cù un scopu piuttostu limitatu.
- U tecnulugiaD’altronde, include cunniscenze tecniche, ma urdinate nantu à una basa scientifica, cun rigore è sistematizazione. In questu modu, a tecnulugia cuntribuisce à risolve i prublemi specifici ma sopratuttu facilita è stimula a generazione di cunniscenze nove, chì attraversa tutta a sfera socioculturale è ancu a struttura ecunomica di una sucietà.
In parechji paesi ci hè una certa tradizione in ciò chì si chjama 'educazione tecnica'è in fatti ricevenu stu nome (Scole d'Educazione Tecnica) quelle istituzioni d'istruzione secondaria dedicate à a furmazione di tecnichi in diversi duminii (meccanica, elettricità, ecc.), dendu à parechji ghjovani, dopu a so furmazione, una rapida inserzione in u mondu di travagliu.
Esempii di tecniche di a natura a più diversa sò elencate quì sottu:
- tecnica vucale
- Tecnica chirurgica
- tecnica di disegnu artisticu
- tecnica di illuminazione
- tecnica di studiu
- tecniche per smette di fumà
- tecnica di rilassamentu
- tecniche di cuncentrazione
- tecniche di scrittura creativa
- tecniche di studiu
- tecniche di vendita
- tecniche di cummercializazione
- tecniche narrative
- tecniche di amparera
- tecniche di ricerca
- tecniche didattiche
- tecniche d'illustrazione
- tecniche di fidelizazione di marca
- tecniche di cuntrollu mentale
- tecniche di gestione di u gruppu