Siconda Guerra Mundiale

Autore: Laura McKinney
Data Di Creazione: 1 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 14 Maghju 2024
Anonim
LA SEGUNDA GUERRA MUNDIAL EN 20 MINUTOS | INFONIMADOS
Video: LA SEGUNDA GUERRA MUNDIAL EN 20 MINUTOS | INFONIMADOS

Cuntenutu

U Siconda Guerra Mundiale hè statu un cunflittu puliticu è militare à scala glubale chì si hè fattu trà 1939 è 1945, in cui a maiò parte di i paesi di u mondu sò stati coinvolti è chì rappresenta una di e tappe storiche è culturali più traumatiche è significative di u 20u seculu, datu u statu di Guerra Totale (impegnu assolutu ecunomicu, suciale è militare di e nazioni) assuntu da entrambi i lati di implicati.

U cunflittu hà custatu a vita di trà 50 è 70 milioni di persone, sia civili sia militari, di i quali 26 milioni appartenevanu à l'URSS (è solu 9 milioni eranu militari). Un casu particulare hè cumpostu da i milioni di persone esecutate in campi di cuncentrazione è di sterminiu, sottumessi à cundizioni sottumane di esistenza o ancu esperimenti medichi è chimichi, cum'è i quasi 6 milioni di Ghjudei sistematicamente sterminati da u regime naziunalisocialistu tedescu. L'ultima era chjamata l'olucaustu.


À questu deve esse aghjuntu i numerosi morti chì e cunsequenze ecunomiche di u cunflittu anu causatu in u monduCum'è a caristia in Bengala chì hà tombu a vita di quasi 4 milioni d'indi, è chì sò spessu ignorate da a storia ufficiale di u cunflittu, chì u numeru tutale di morti pò esse di circa 100 milioni di persone.

I lati affrontati durante a guerra eranu dui: u Paesi Alliati, guidatu da a Francia, l'Inghilterra, i Stati Uniti è l'Unione Soviètica; è u Puteri Assi, guidatu da Germania, Italia è Francia. Questi ultimi paesi custituiscenu u cosiddettu assu Berlinu-Roma-Tokyo., chì i rispettivi regimi di guvernu tendenu in vari gradi à u fascisimu è à certe ideulugie suciale-darwiniane chì prupunianu a supremazia di e razze "pure" sopra i "inferiori" designati.

Cause di a Siconda Guerra Mundiale

E cause di u cunflittu sò varie è cumplesse, ma ponu esse riassunte cum'è:


  1. I termini di u Trattatu di Versailles. Dopu à a Prima Guerra Mundiale, un trattatu di resa incondizionale à condizioni oppressive hè statu impostu à a Germania, chì hà impeditu à a nazione devastata di avè di novu un esercitu, strappatu u cuntrollu di e so culunie africane, è impostu un debitu praticamente insuperabile cù i Stati Uniti. Questu avia generatu un rigettu pupulare diffusu è a teoria chì a nazione era stata pugnalata in u schernu è era sottu u cuntrollu di putenze straniere cum'è l'URSS.
  1. L'apparizione di Adolf Hitler è altri dirigenti carismatichi. Questi dirigenti pulitichi anu sappiutu sfruttà u scuntentezza pupulare è custruisce muvimenti naziunalisti radicali, chì avianu per scopu principale a ripresa di a grandezza naziunale passata per via di a militarizazione di vasti settori suciali, l'espansione di i territorii naziunali è a creazione di guverni totalitarii (partitu unicu). Hè u casu di u Partitu Naziunale Sozialistu di i Travagliadori (Nazi), o di u Fascio Talianu guidatu da Benito Mussolini.
  1. A Grande Depressione di l'anni 1930. Questa crisa finanziaria internaziunale, chì hà particularmente toccu i paesi europei colpiti da a Grande Guerra (Prima Guerra Mundiale), hà resu impussibile per e nazioni depresse di resistere à l'ascesa di u fascismu è à a rottura di l'ordine demucraticu. In più, hà spintu ancu di più e pupulazioni europee à una situazione di disperazione chì era favurèvule à l'emergenza di pruposte radicali.
  1. A Guerra Civile Spagnola (1936-1939). U cunflittu spagnolu sanguinariu in u quale u Statu Naziunalistu Sozialistu tedescu hè intervenutu in sustegnu à e truppe monarchiche di Francisco Franco, in flagrante violazione di i trattati internaziunali di non intervenzione straniera, à u listessu tempu hà servitu di prova di u novu istituitu Luftwaffe Tedescu (aviazione), è cum'è prova di a timidità di i paesi alleati, chì hà rinviatu u cunflittu chì vene à u margine di passività è chì hà incuraghjitu sempre l'audacia tedesca.
  1. Tensioni sino-giappunesi. Dopu à e prime guerre sinu-giappunesi (1894-1895), e tensioni trà a putenza asiatica crescente di u Giappone è i so vicini cuncurrenti cum'è a Cina è l'URSS eranu custanti. L'Imperu di Hiro Hito apprufittò in u 1932 di u statu di debbulezza in u quale a Guerra Civile trà cumunisti è ripubblicani avia lasciatu a China, per inizià a Seconda Guerra Sinò-Giappunese è occupà Manchuria. Questu seria u principiu di l'espansione giappunese (in particulare in Asia Minore), chì purtaria à u bumbardamentu di a basa nordamericana Pearl Harbor è à l'entrata formale di i Stati Uniti in u cunflittu.
  1. L'invasione tedesca di a Pulonia. Dopu avè annessu pacificamente l'Austria è i Sudeti tedeschi in Cecoslovacchia, u guvernu tedescu hà stabilitu un pattu cù l'URSS per dividisce u territoriu polaccu. Malgradu a resistenza militare attiva offerta da sta nazione di l'Europa orientale, e truppe tedesche l'anu annessu à u nascente III Reich tedescu u 1u di settembre di u 1939, pruvucendu a dichjarazione formale di guerra da a Francia è da u Regnu Unitu, inizendu cusì formalmente à u cunflittu.

Cunsequenze di a Siconda Guerra Mundiale

Mentre ogni guerra tende à avè cunsequenze terribili nantu à a pupulazione di i paesi implicati, quelle di a Seconda Guerra Mundiale eranu particularmente flagranti è storicamente significative:


  1. Guasgi guasgi tutali di l'Europa. U vastu è devastante bumbardamentu di e cità europee da e duie parte, cum'è u primu blitzkrieg U tedescu (blitzkrieg) hà allargatu u cuntrollu di l'asse à traversu a metà di u pianeta, è dopu chì l'alliati anu liberatu u territoriu, hà significatu a distruzzione guasi tutale di u parcu urbanu europeu, chì più tardi hà dumandatu grandi investimenti ecunomichi per a so ricustruzzione graduale. Una di ste fonti ecunomiche era u cusì chjamatu Pianu Marshall prupostu da i Stati Uniti.
  1. Principiu di un paisaghju mundiale bipolari. A Siconda Guerra Mundiale hà lasciatu e putenze europee, sia Alleate sia Assi, cusì indebolite chì l'avanguardia pulitica mundiale passò in manu à e duie nuove superpotenze in guerra: Stati Uniti è Unione Soviètica. Tramindui cumincianu subitu à competere per l'influenza di i so sistemi di guvernu, rispettivamente capitalisti è cumunisti, annantu à u restu di i paesi, dendu cusì origine à a Guerra Freta.
  1. Divisione Germania. U cuntrollu di i paesi alleati annantu à u territoriu tedescu era duvutu à a separazione ideologica trà i Stati Uniti è l'alliati europei, è l'URSS. Cusì, u paese hè statu divisu à pocu à pocu in duie nazioni cumpletamente diverse: a Republica Federale Tedesca, capitalista è sottu u cuntrollu europeu, è a Repubblica Democratica Tedesca, cumunista è sott'à l'amministrazione sovietica. Sta divisione era particularmente notoria in a cità di Berlinu, induve un muru hè statu custruitu per separà e duie metà è impedisce a fuga di cittadini da u territoriu cumunistu à u capitale, è durò finu à u ghjornu di a Riunificazione tedesca in 1991.
  1. Principiu di u terrore di a guerra atomica. U bombardamentu atomicu di Hiroshima è Nagasaki da parte di e forze americane, una tragedia chì hà causatu a resa incondizionale di u Giappone pochi ghjorni dopu, hà ancu scatenatu u terrore di a guerra atomica chì caratterizerebbe a Guerra Fredda. Stu massacru seria, inseme cù l'accidentu di Cernobil in u 1986, a peghju tragedia di a storia umana chì implica l'energia atomica.
  1. Principiu di a filusufia di a disperazione europea. L'interrogazione ricorrente durante i duri anni di post-guerra da parte di intellettuali europei in quantu à un cunflittu di dimensioni cusì crudeli è inumane era pussibule. Questu hà purtatu à a nascita di una filusufia di nihilismu è disperazione, chì hà sfidatu a fede positivista in a ragione è u prugressu.
  1. Guerri dopu. U vuotu di putere lasciatu à a fine di u cunflittu hà purtatu à u cunfrontu trà a Francia è parechje di e so culunie asiatiche, chì presentavanu intensi muvimenti separatisti. E guerre civili scoppianu ancu in Grecia è in Turchia per ragioni simili.
  1. Novu ordine legale è diplomaticu mundiale. Dopu à a fine di a guerra, l'ONU (ONU) hè stata creata per rimpiazzà a Lega di e Nazioni esistente, è hè stata incaricata di evità futuri cunflitti di tale magnitudine, scommettendu per i canali diplomatici è a ghjustizia internaziunale.
  1. Principiu di a decolonizazione. A perdita di u putere puliticu europeu è di l'influenza hà purtatu à a perdita di cuntrollu di e so culunie in u Terzu Mondu, permettendu cusì l'iniziu di numerosi prucessi d'indipendenza è a fine di a duminazione mundiale europea.


Populatu Oghje

Parolle Gravi di i Paesi
Parolle cù mp è mb
Parolle chì rimanu cù "lion"