Cumu si forma l'urina?

Autore: Peter Berry
Data Di Creazione: 15 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 13 Maghju 2024
Anonim
Urinary System, Part 1: Crash Course A&P #38
Video: Urinary System, Part 1: Crash Course A&P #38

Cuntenutu

Uurina Hè un liquidu cumpostu d'acqua è di sustanzi siparati da u corpu, è chì hà funzioni ligate à l'eliminazione di sustanzi inutili per u corpu, o assuciatu à u cuntrollu di l'elettroliti, a pressione sanguigna è u bilanciu acido-basicu. L'urina hè secretata da i reni, conservata in a vescica, è eliminata durante l'urinazione..

Caratteristiche nurmali: culore è odore

Trà e caratteristiche più impurtanti di l'urina ci hè a so culore, assuciatu à a quantità d'acqua prisente in ellu: mentre u corpu chì hà cunsumatu assai acqua averà urina più trasparente, in i corpi più disidratati hè cumunu per i reni di trattene l'acqua in u corpu, pruvucendu l'urina à avè un culore giallu più forte.

À a fine l'urina pò avè un culore atipicu, chì pò esse dovutu à prublemi benigni (cum'è u cunsumu di alimenti forti culuriti) o à causa di malatie sistemiche. Quandu hè normale l'urina ùn ne hà odore, ma in certe occasioni pò avè un odore insolitu: cum'è u culore, pò esse dovutu à prublemi benigni o minori, o à malatie più o menu gravi.


Di chì hè fatta l'urina?

U corpu elimina di solitu circa un litru è mezu d'urina à ghjornu. Stu numeru, tuttavia, hè megliu spiegatu quandu si guarda a cumpusizione di l'urina:

U 95% di l'urina hè cumpostu d'acqua, mentre chì u 2% hè cumpostu di sali minerali (cum'è cloruri, fosfati, sulfati, sali di ammonia) è 3% di sustanzi urganichi (urea, acidu uric, acidu ippuricu, creatinina). L'urina hè una di e duie fonti principali di perdita d'acqua da u corpu, cù u sudore.

Cumu si forma l'urina?

A furmazione di l'urina hè un prucessu chì si compone di trè tappe:

  1. Filtrazione: U sangue chì hè trasportatu da l'arteriole aferente ghjunghje à u glomerulu, è i soluti di plasma passanu per i capillari à una velocità assai alta. Dentru u glomerulus, i filtri metabolichi sò filtrati, è picculi nutrienti chì seranu scartati: u passaghju di una quantità d'acqua dà origine à a furmazione di un liquidu, chì si chjama filtratu glomerulare.
  2. Riassorbimentu tubulari: U fluidu filtratu avanza attraversu i tubuli renali, è quì alcune di e sostanze sò riassorbite è incorporate di novu in u sangue. Alcune di e sostanze riassorbite sò l'acqua, u sodiu, u glucosiu, u fosfatu, u putassiu, l'amminoacidi è u calciu.
  3. Scaricamentu tubulare: Da u plasma di sangue à u spaziu uriniferu, una grande parte di e sostanze di sangue hè trasportata, mentre e sostanze di rifiutu sò prodotte da i capillari tubulari à u lume di u tubulu, in a zona distale.

Una volta furmatu, u liquidu ghjunghje à u tubu di raccolta induve a sola cosa chì pò incorporà hè un pocu di più acqua, perciò ùn hè micca cunsideratu una fase di più di a furmazione. Tuttavia, hè quellu locu induve u liquidu acquista u nome di urina, è hè trasportatu in a vescica urinaria, induve serà conservatu finu à chì si faci u riflessu di urinazione.


Analisi d'urina

A causa di e caratteristiche di l'urina hè quellu l'analisi chì si ponu fà di a so cumpusizione sò assai utili- Cù una striscia speciale di carta, un test pò esse fattu rapidamente chì mostrerà se ci sò prudutti anormali in l'urina, i più cumuni chì sò u zuccheru, a proteina o u sangue.

Malatie cum'è cistite, malatie cardiache, o diversu infezioni urinale o renali Pò esse rilevati attraversu stu tippu d'analisi, chì hà ancu a funzionalità di rilevà u cunsumu di certe droghe chì sò eliminate cù l'urina.


Articuli Populari

Parolle chì rimanu cù "mondu"
Parafrasà
Scienze ausiliarie di a storia