Storie

Autore: Peter Berry
Data Di Creazione: 13 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 12 Maghju 2024
Anonim
Descendant of Maleficent 👹 Stories for Teenagers 🌛 Fairy Tales in English | WOA Fairy Tales
Video: Descendant of Maleficent 👹 Stories for Teenagers 🌛 Fairy Tales in English | WOA Fairy Tales

Cuntenutu

U storia Hè una storia corta, cù pochi caratteri è cù una sola trama chì pò esse basata nantu à eventi reali o fittiziali. Per esempiu: A continuità di i parchi (Julio Cortazar), U Coru Tell-Tale (Edgar Allan Poe) è Pinocchiu (Carlo Collodi).

Queste narrazioni anu una trama relativamente simplice, in quale i caratteri participanu à una sola azzione centrale. I spazii sò ancu limitati: l'evenimenti accadenu di solitu in micca più di unu o dui lochi.

Cum'è qualsiasi testu narrativu, a storia hè strutturata in trè parti:

  1. Introduzione. Hè u principiu di a storia, induve i caratteri è i so obiettivi sò presentati, in più di a "normalità" di a storia, chì serà alterata à u nodu.
  2. Nodu. U cunflittu chì disturbeghja a nurmalità hè presentatu è l'eventi più impurtanti si verificanu.
  3. Risultatu. U culmine è a risoluzione di u cunflittu accade.
  • Vede ancu: Testu literariu

Tipi di storie

  • Storie meravigliose. I caratteri chì participanu à a trama anu qualità fantastiche. Per esempiu: fate, streghe, principesse, goblins, gnomi, elfi. A magia è l'avvenimenti fantastichi predominanu. Di solitu sò destinati à i zitelli. Per esempiu: Cappuccinella Rossa, Pinocchiu, A Sirenetta.
  • Storie fantastiche. In queste storie, sò narrate azzioni cumuni è d'ogni ghjornu chì sò subitu interrotte da un elementu inspiegabile chì rompe cù e leggi di a natura. Per i persunagi, ùn ci hè nisuna differenza trà u pussibule è l'impussibule. Hè cusì, u fantasticu hè percepitu cum'è naturale. Per esempiu: L'Aleph, U Cuscinu di Piuma.
  • Storie realistiche. Usanu elementi di a vita naturale, cusì e so storie sò credibili, pussibili in u mondu reale. Ùn include micca avvenimenti magichi o fantastichi, è ancu caratteri chì ponu esce da a realtà (cume streghe, fate o fantasmi). A so situazione temporale è spaziale hè generalmente presa da a vita vera, ciò chì dà à a storia più realisimu. Per esempiu: Rabbit, U Macellu.
  • Storie di orrore. A so intenzione hè di generà paura o preoccupazione in i lettori, è questu si ottiene creendu una certa atmosfera o dicendu una storia di orrore. Alcuni di i temi chì si trovanu in stu tipu di storie sò crimini orribili, fantasmi o case maledette. Per esempiu: U ghjattu neru, U signalatore.
  • Racconti detettivi. A storia gira intornu à un crimine è a ricerca di u so culpevule. A narrazione si concentra nantu à cuntà i dettagli di e procedure da cui a polizia o u detettivu riesce à truvà u culpevule è capisce u mutivu di u crimine. Ci hè dui tippi di storie di detective:
    • Classici. Un detettivu hè incaricatu di elucidà u misteru chì, à principiu, pare impussibule à risolve. Per fà questu, usa u pensamentu raziunale è l'osservazione di i dettagli. Per esempiu: A lettera arrubata.
    • Neri. I caratteri sò più cumplessi chè in i pulizzeri classichi è a distinzione trà eroi è cattivi ùn hè micca cusì chjara. Per esempiu: Ombra in a notte.

Esempii di storia

MERAVIGLIOSO


  1. Cappuccinella Rossa. L'autore francese Charles Perrault hè statu u primu à mette in scrittura stu racontu trasmessu oralmente. Racconta a storia di una zitella chì, à a dumanda di a mamma, porta un canistrellu à a minnanna, chì stà in furesta è hè malata. A strada, a zitella hè ingannata da un grande lupu cattivu. Grazie à un boscaiolu chì passava, a storia finisce cù una fine felice.
  2. Pinocchiu. U so autore hè Carlo Collodi. A storia hè stata publicata in u ghjurnale talianu Giornale per i zitelli trà l'anni 1882 è 1883. U prutagunistu hè un pupu di legnu chì diventa un veru zitellu, cum'è u so falignaghju, Geppetto, vulia. U desideriu hè cuncessu da a Fata Turchina, ma cù una caveat: per chì u pupu sia un veru zitellu, deve mostrà chì hè ubbidiente, gentile, generosu è sinceru. Pepito Grillo, chì diventa a voce di a so cuscenza, hà da ghjucà un rollu chjave per ottene questu.
  3. A piccula Sirena. Scritta da u pueta danese Hans Christian Andersen, sta storia hè stata publicata in u 1937. Racconta a storia di una ghjovana principessa di nome Ariel chì, cum'è un rigalu d'anniversariu, si prepara à rializà u so sognu: cunnosce u mondu di l'omi umani.

RICONTI FANTASTICI


  1. L'Aleph. Hè statu scrittu da Jorge Luis Borges è hè statu publicatu per a prima volta in a rivista sudu in u 1945 è dopu, diventa parte di un libru di u listessu nome. U prutagunistu di a storia - chì porta u listessu nome cum'è u so autore, per fà ancu più sfocati i limiti trà a realtà è a finzione - duverà affruntà a dulurosa perdita di Beatriz Viterbo. Ogni anniversariu di a so morte, cum'è prumessu, visita a casa in cui avia vissutu finu à a so morte. Quì stabilisce un ligame cù u cuginu di Beatriz, Daneri, chì li mostra un vastu puema di a so autore è prova à prefacialu.
  2. U cuscinu di piuma. Questa storia hè stata scritta da l'uruguaianu Horacio Quiroga, è hè stata inclusa in Racconti d'amore, di pazzia è di morte, publicatu in u 1917. Alicia cumencia à soffre di una strana malatia chì, cù i ghjorni passanu, a lascia letta. U duttore prova in vari modi per guarìla, senza successu. Un ghjornu, mentre a serva facia u lettu di a so amante, hà trovu macchie di sangue nantu à u cuscinu. Immediatamente, li dice à Jordán, u maritu d'Alicia, è tramindui scoprenu chì trà e piume di u cuscinu c'era un animale piattu chì avia causatu a morte d'Alicia: li succhia u sangue da a testa.

TALES DI PULIZIA CLASSICA


  1. A lettera arrubata. Scritta da Edgar Allan Poe, stu travagliu hè situatu in Parigi in u 1800. Un ministru arrubba una lettera à una persona influente per tenelu à a so misericòrdia. A pulizza attraversa a so casa millimetru per millimetru senza furtuna è và à circà à Dupin chì, dopu avè visitatu u ladrone, scopre induve hè a lettera, è a rimpiazza cù una falsa, affinchì u ministru crede ch'ellu continuessi à avè u putere .

PULIZIE NERA

  1. Ombra in a notte. L'autore di sta storia ambientata in i Stati Uniti di l'anni 1920 hè Dashiell Hammett. Attraversu una seria di caratteri, a storia trasmette ciò chì quelli anni sò stati marcati da Pruibizione, gangster è segregazione razziale.

STORIE REALISTICHE

  1. Rabbit. U so autore hè Abelardo Castillo. Sta nuvella piglia a forma di un monologu è u so prutagunistu hè un zitellu chì conta u so ghjoculu, un cunigliulu, a sulitudine ch'ellu soffre in un mondu adultu, in u quale hè trattatu cum'è un ogettu.
  2. U macellu. Hè stata publicata 20 anni dopu a morte di u so autore, Esteban Echeverría, in u 1871. In un Buenos Aires guvernatu da Rosas, "El Restaurador", l'opera trasmette l'opposizione violenta chì esistia trà unitariani è federalisti è cume questi ultimi si lasciavanu esse purtatu da a barbaria.

STORIE DI ORRORE

  1. U ghjattu neru. Hè statu scrittu da l'Americanu Edgar Allan Poe è hè statu publicatu per a prima volta in u ghjurnale Sabbatu sera sera, d'Agostu 1843. Conta a storia di un coppiu maritatu chì porta una vita nurmale cù u so ghjattu. Un bellu ghjornu, l'omu casca in l'alcolismu è, in un colpu di rabbia, tomba l'animale. Tuttu si precipita quandu un novu misgiu apparisce nantu à a scena è culmina in un terribile disinnamentu.
  2. U guardianu. Hè statu scrittu da Charles Dickens è publicatu in a rivista litteraria Tutta l'annata, in u 1866. Racconta a storia di un fantasma chì spuradicamenti apparisce nantu à i chjassi di u trenu è a face sempre cun nutizie terribili. Ogni volta chì appare, u guardianu sà chì una morte vene.
  • Cuntinuà cù: Rumanzi


Interessante

Frasi cù i Nomi
Connettori
Cumplementu direttu