In u campu di a matematica, I numeri decimali sò ricunnisciuti cum'è quelli chì anu:
- Una parte sana, più
- Una parte decimalisfarente di 0
In altre parolle, ùn riescenu micca à cumpone un inseme.
U numeri decimali sò più difficiuli à imaginà è rapprisentà mentalmente, è in generale u solu ricorsu chì hè accettatu per piglià nuzione di ciò chì sò in realtà hè di dimensionalli cum'è frazzioni, vale à dì cum'è unità intere divise. Tuttavia, si pò vede per estensione chì micca tutti i numeri decimali sò capaci di esse espressi cum'è una frazione.
U numeri decimali componi unu di i più grandi gruppi in u campu di a distribuzione numerica, praticamente tutti escludendu numeri interi è divisioni chì ponu esse fatte solu trà elli: i decimali ùn seranu mai pari o dispari. In questu gruppu, per esempiu, apparisce u:
- Numeri decimali esatti (quelli chì anu un numeru finitu di decimali).
- Numeri decimali recurrenti (Quelli chì anu una quantità infinita, postu chì venenu da una divisione chì risulta in un numeru decimale infinitu, cum'è 1/3).
In un altru sensu, appare a divisione trà i decimali raziunale (quelli chì ponu esse spressi cum'è una frazione) è u irrazziunale (Quelli chì ùn ponu esse spressi cusì, è anu figure infinite non periodiche, cum'è u famosu numeru pi o a radice quadrata di 2).
U modu di sprime numeri decimaliIn casu chì vulete mustrà u numeru è micca a frazione, hè di piazzà u numeru interu à manca, è dopu à un puntu i numeri decimali in modu urdinatu cum'è s'ellu fussi un novu numeru.
Stu hà una particularities, dipoi integers un induve u niutralitati di 0 è à a manca, in decimals la niutralitati dâ 0 a dritta hè capitu: 0,4 hè uguali à 0,40 è 0,400, è di sicuru più cà 0,39 è 0,399. Se vulete chiarisce a periodicità di un numeru, un segnu deve esse piazzatu sopra à ellu o i numeri chì volenu esse mostrati cum'è periodichi, questi ùn puderanu micca esse a fine di i decimali.
A lista chì seguita include vinti esempi di numeri decimali, accumpagnati da a frazione irriducibile chì li riprisenta se ne anu unu.
- 3 (3/10)
- 9 (19/10)
- 1 (1001/10)
- Π (numeru pi), 3.1415926535 .... (micca sprissibile cum'è una frazione)
- 8 (14/5)
- 33 (33/100)
- 75 (883/4)
- 7 (37/10)
- 41666666666666666666666 (à l'infinitu) (101/12)
- 5 (3/2)
- 1 (71/100)
- Φ (numaru d'oru), (1 + 5 ^ (1/2)) / 2 (micca sprissibile cum'è una frazione stessa, postu chì a radice di 5 hè ancu irrazionale)
- 25 (217/4)
- 333333333333333 (à l'infinitu) (4/3)
- 4 (22/50)
- 9 (59/100)
- 25 (5/4)
- 88888888888888 (à l'infinitu) (71/9)
- 25 (13/4)
- 2 ^ (1/2) (ùn pò micca esse spressu cum'è una frazione)