Cuntenutu
Uvulcani sò cundutti chì si trovanu in a Terra, è chì cumunicanu a superficia terrestre cù i strati più caldi è interni di u pianeta.
Hè una di e manifestazioni superficiali è sotturatiche di l'energia interna di u pianeta, è a so caratteristica principale hè a pussibilità di generà attività vulcanica, rappresentata da u ascensione di gasi è fluidi da l'internu di a terra à a crosta terrestre.
Vulcani addurmintati, attivi è estinti
U prucessu per u quale u vulcanu pò cumunicà cù l'esternu hè chjamatu eruzione, è pò cumprende eventi di distruzzione assai forte per a sucietà chì stà intornu à u vulcanu.
- Uvulcani attivi sò quelli chì occasionalmente diventanu attivi, è a scienza ùn hè ancu stata capace di prevede in modu fiduciale queste eruzioni. Ancu s'ellu ci hè un gran numaru di vulcani nantu à a pianeta, solu 500 appartenenu à u gruppu attivu.
- Uvulcani addurmintati sò quelli chì mantenenu certi segni di attività, ma per un periodu assai longu (25.000 anni) ùn sò micca eruttati.
- Uvulcani estinti Sò quelli chì ùn eranu micca attivi per periodi, è ùn mostranu segni di pudè riattivassi.
Struttura è parte di u vulcanu
A temperatura è a pressione di i vulcani aumentanu secondu a pusizione a più prufonda, è si pò signalà temperature di circa 5000 ° C, ciò chì dà a caratteristica tipica di i vulcani à esse assai calda.
- U puntu più caldu di u vulcanu hè u nucleu, induve i materiali si cumportanu cum'è un liquidu.
- U mantellu Hè a parte intermediata, è presenta temperature sopra à 1000 ° C cù un cumpurtamentu semirigidu.
- Infine, hè chjamatu Cortex à u stratu esterno chì hè in cuntattu cù l'ambiente.
Al di là di sti trè settori, si distinguenu e diverse parti di a struttura di u vulcanu:
- Conu vulcanicu: Furmatu da a pressione di u magma quand'ella cresce.
- Camera magmatica: Saccu truvatu à l'internu di a terra, cumpostu da minerali è rocce à u statu liquidu.
- Crateru: Bocca attraversu a quale l'eruzione pò accade.
- Fumarole: Emissioni di gas in i lava.
- Lava: Magma chì si alza arrivendu à a superficia.
- Magma: Un mischju di solidi, liquidi è gasi chì, quand'elli crescenu, danu origine à lava.
Cumu si formanu i vulcani?
U mutivu primariu chì fonda l'esistenza di i vulcani hè a divisione in quattordeci placche chì hà u stratu u più superficiale di a terra: Africanu, Antarticu, Arabu, Australianu, Caraibicu, Scozzese, Eurasiaticu, Filippinu, Indianu, Juan de Fuca, Nazca, Pacificu, Nordamericanu è Sudamericana.
Frà tutte ste placche custituiscenu a crosta terrestre, è nantu à i bordi di elle sò cuncintrate e manifestazioni esterne di l'attività interiore terrestre, in particulare i vulcani è i terramoti. Basatu nantu à questu, i vulcani ponu avè trè origini:
- Pò accade chì a collisione di placche si depositi una sottu à l'altra finu à ghjunghje à una prufundità induve si disidrata o si scioglie: in questu casu si forma un magma chì cresce per e fessure è si produce un'eruzione, cum'è in i vulcani di u Perù.
- I currenti cunvittivi di a terra influenzanu a generazione di piume di magma ascendente, chì danu origine à vulcani di natura basica (chjamati basalti). Quessi sò i vulcani di u puntu caldu.
- Quelle zone induve e placche tettoniche divergenu l'una da l'altra sò chjamate frontiere divergenti, è facenu chì a crosta oceanica si stende è si separa, furmendu una zona debule. Da quellu latu, hè pussibile chì emerge magma, generendu u mantellu superiore di un vulcanu, cum'è accade nantu à a cresta di l'Atlanticu.