Genere narrativu

Autore: Peter Berry
Data Di Creazione: 19 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
Why Hardsuit Labs Was Fired: Game Industry Daily
Video: Why Hardsuit Labs Was Fired: Game Industry Daily

Cuntenutu

U generu narrativu hè un generu literariu chì ricrea un mondu fittiziu da a perspettiva di un narratore. Ancu se e narrazioni ponu esse ispirate da a realtà, sò sempre fittiziali postu chì trasmettenu descrizzioni è prospettive chì seranu sempre soggettive.

U generu narrativu hè di solitu scrittu in prosa, ancu s'ellu ci sò certi casi di puesie narrative, cum'è "Martín Fierro" o "La Llíada".

L'emittente di u genere narrativu hè chjamatu narratore, una entità chì dichjara è mette in relazione l'avvenimenti da un puntu di vista particulare. Quellu narratore pò aduprà a prima persona (per generà una più grande vicinanza à i fatti), a seconda persona (per stabilisce una relazione cù u lettore) o a terza persona (per generà una visione più uggettiva è cumpleta).

In u generu narrativu, predomina a funzione riferenziale di a lingua, postu chì conta una storia annantu à un sughjettu particulare o un referente (chì pò esse reale o fittiziu).


L'altri dui generi literarii maiò sò u generu liricu, chì sprime sentimenti o stati mentali, è u generu drammaticu, chì hè scrittu in dialogu è destinatu à a raprisentazione.

  • Vede ancu: Narratore in prima, seconda è terza persona

I sottugeneri narrativi sò:

  • Epica. Hà un caratteru miticu postu chì narra i sfrutti di l'esseri eroici, dii è di l'esseri mitulogichi.
  • Canta d'attu. Hè a forma epica chì hè dedicata à i sfrutti di i cavalieri di u Medievu. Sò chjamati "canti" perchè sò stati trasmessi da i ghjucatori chì anu recitatu ste storie, per via di l'analfabetisimu di a sucetà di l'epica (XI è XII seculi).
  • Storia. Hè di solitu scrittu in prosa è hè carattarizatu da a so brevità, u picculu numeru di i so caratteri è a simplicità di u so argumentu.
  • Rumanzu. Più longu chì a storia, narra una successione di eventi è descrive parechji caratteri in una struttura più cumplessa. Un rumanzu hè sempre, almenu in parte, finzione. Ancu i rumanzi storichi, ancu se narranu eventi veri, cuntenenu fatti è passaghji di fizzione.
  • Paràbula. Ancu se hè più corta chè a favula, cerca ancu di trasmette un insegnamentu attraversu l'usu di l'analogia.
  • Legenda. Hè un racontu pupulare chì si basa nantu à un avvenimentu veru, ma cù aghjunte soprannaturali chì spieganu sfarenti duminii di a vita d'ogni ghjornu. Sò tradiziunalmente trasmessi à bocca, ancu se attualmente sò stati compilati ancu in versione stampata.
  • Fabula. Racconta una breve storia di solitu cù animali chì anu caratteristiche umane cume a capacità di parlà, di pensà ragiunevolmente o di innamurassi. E Fole cuntenenu un insignamentu chjamatu "murale" è sò destinate à trasmette a moralità di una sucietà.

Esempii di generu narrativu

  1. A lepre è a Tartaruga. Esempiu di favula.

C'era una volta, c'era una lepre chì era assai vana per via di a so velocità. Si burlava sempre di a lentezza di a tartaruga. A tartaruga hà ignoratu e so burle, finu à chì un ghjornu a sfida à una corsa. A lepre hè stata assai surpresa, ma hà accettatu.


L'animali sò stati riuniti per osservà a corsa è i punti di partenza è di fine sò stati determinati. Quandu a corsa hà iniziatu, a lepre hà datu à a tartaruga un longu capu, mentre si ne burlava. Dopu, hà cuminciatu à corre è hà passatu assai facilmente a tartaruga. À meza strada si fermò è si ne stava à ripusà. Ma per inadvertenza s'addurmintò.

Intantu, a tartaruga cuntinuava à avanzà pianu pianu, ma senza piantà. Quandu a lepre si svegliò, a tartaruga era à pochi passi da a linea d'arrivata, è ancu se a lepre curria u più prestu ch'ella pudia, ùn hà micca vintu a corsa.

A lepre hà amparatu lezioni preziose quellu ghjornu. Hà amparatu à ùn burlassi di l'altri, chì nimu ùn pò esse cunsideratu superiore à l'altri. Inoltre, hà scupertu chì u più impurtante hè di mantene un sforzu custante quandu si mette un scopu.

  • Più esempi in: Favole corte
  1. L'odissea. Esempiu di epica in versu.

(Frammentu: Riunione di Ulisse cù e sirene)


Intantu u bastimentu solidu in u so cursu leggeru
di punta à e Sirene: un soffiu felice a spinghjia
ma di colpu quella brisa cessò, una calma prufonda
si sintia intornu: qualchì diu allisciava l'onde.

Allora i mo omi si sò alzati, anu piegatu a vela,
l'anu lampatu in fondu à a barca è, pusati à u remu,
imbiancavanu u mare cù schiuma cù pale lucide.
Intantu aghju pigliatu u bronzu acutu, aghju tagliatu un pane di cera
è, rompendulu in picculi pezzi, i pinciava
cù a mo manu robusta: si sò prestu ammolliti, eranu
putenti e mo dite è u focu di u sole da sopra.

Unu à unu i mo omi cun elli aghju cupertu l'arechje
è, à u turnu, mi ligavanu e gambe è e mani
nantu à u mastru, drittu, cù funi forti, è dopu
per frustà cù i remi vultonu in u mare sciumosu.

Avà a costa ùn era più chè a portata di un gridu
è a nave di crociera hà volatu, piuttostu ch'elli anu capitu
e Sirene passonu è alzonu u so sonu cantu:
"Venite quì, date ci l'onore, gluriosu Ulisse,
di a to marchja trattene l'ardore di sente u nostru cantu,
perchè nimu in a so barca nera ùn passa quì senza fà casu
à sta voce chì scorre in dolce mele da e nostre labbre.

Quellu chì l'ascolta cun piacè cunnosce mille cose:
i travagli i sapemu chì culà da a Strada è i so campi
di i dii hà impostu u putere à Trojans è Argives
è ancu ciò chì accade in ogni locu in a terra fertile ".

Cusì anu dettu, espirendu una voce dolce è in u mo pettu
Bramava di senteli. Frunghjendu e sopracciglia cumandava
lascia chì i mo omi sciuglinu a mo servitù; anu rematu piegati
contru à u remu è in pusizione Perimede è Eurilocu, tirendu
e fune nove furzavanu crudelmente i so nodi nantu à mè.

Quandu infine i lasciemu daretu è ùn si sintia più
ogni voce o cantu di Sirene, i mo fideli amichi
anu cacciatu a cera chì avia in e so arechje
postu quandu sò ghjuntu è mi hà liberatu da i mo ligami.

  1. A canzona di Roldán. Esempiu di attu di cantu.

(Frammentu)

Oliveros hà cullatu una cullina. Fighjate à a vostra diritta, è vedi l'ostia di l'infedeli avanzà per una valle erbosa. Chjama subitu à Roldán, u so cumpagnu, è dice:

-Sentu una vuciata cusì crescente chì vene da u latu di a Spagna, vedu tante altezze lampà è tanti caschi scintillanu! Sti ospiti anu da mette in difficultà i nostri Francesi. Ganelon a sapia bè, u bassu traditore chì ci hà elettu davanti à l'imperatore.

"Zittu, Oliveros", risponde Roldán; Hè u mo padrastu è ùn vogliu micca chì dite una altra parolla nantu à ellu!

Oliveros hè cullatu à una altezza. I so ochji attraversanu tuttu l'orizonte annantu à u regnu di Spagna è i Saracini chì si sò riuniti in una folla impunente. I caschi in u cui oru sò piazzate e pietre preziose, è i scudi, è l'acciaiu di l'alture lucanu, è ancu e piole è i gonfaloni ligati à i scudi. Ùn pò mancu aghjustà i varii corpi di l'armata: sò cusì numerosi chì perde u conte. In u so core, si sente forte disturbatu. Appena li permettenu e so ghjambe, fala in muntagna, s'avvicina di i Francesi è li dice tuttu ciò ch'ellu sà.

"Aghju vistu l'infideli", dice Oliveros. Mai un omu hà vistu una folla cusì numerosa in terra. Ci sò centu mila chì sò davanti à noi cù u scudu nantu à u bracciu, ligatu u cascu è coperto cù armatura bianca; i so scudi brusgiati luccicanu, cù u ferru arrittu. Duvete fà una battaglia cum'è mai vista. Signori francesi, Diu vi aiuti! Resiste fermamente, affinch'elli ùn ci possinu scunfitta!

I Francesi esclamanu:

-MALU chì scappa! Finu à a morte, nimu di noi ùn vi mancherà!

  1. Fiore di Ceibo. Esempiu di legenda.

Prima di l'arrivu di i Spagnoli in America, una ghjovana donna chjamata Anahí stava annantu à e rive di u fiume Paraná. Ùn era micca particularmente bella, ma u so cantu rallegrava tutti l'abitanti di u so paese.

Un ghjornu sò ghjunti l'invasori spagnoli, chì anu distruttu a cità è catturatu l'abitanti chì anu sopravvissutu à l'attacu. Anahí era trà di elli. Quella notte, quandu u carcerieru s'addurmintò, Anahí u pugnali cù un cultellu è scappò. Tuttavia, hè stata arrestata pocu dopu è in vendetta per a so ribellione, l'anu ligata à un arburu è l'anu messa in focu.

Tuttavia, invece di esse cunsumatu, Anahí hè diventatu un arburu. Da tandu ci hè statu u ceibo, un arburu cù fiori rossi.

  • Più esempi in: Legends
  1. U Coru Tell-Taleda Edgar Allan Poe. Esempiu di storia.

Attenti avà. Mi pigliate per pazzu. Ma i pazzi ùn sanu nunda. Invece ... s’elli mi puderianu vede! Se pudessi vede quantu aghju agitu! Cù chì primura ... cù chì previsione ... cù chì dissimulazione sò andatu à travaglià! Ùn sò mai statu più gentile cù u vechju chì a settimana prima di l'aghju tombu. Ogni notte versu dodeci, girava a maniglia di a so porta è apria ... oh, cusì pianu!

È po, quandu l’apertura era abbastanza grande per passà a testa, tenia una lanterna sorda, chjosa, cumpletamente chjusa, per ùn vede nisuna luce, è daretu passava u capu. Oh, averiate risu di vede cumu cun astuzia hà giratu u capu! L'hà mossu pianu ... assai, assai pianu, per ùn disturbà u sonnu di u vechju omu. Mi ci hè vulsutu un'ora sana à spinghje a mo testa finu à l'apertura di a porta, finu à chì l'aghju vistu chjinatu nantu à u so lettu. Aiò? Un pazzu puderia esse statu prudente cum'è mè?

E dopu, quandu u so capu era pienu in a stanza, apria a lanterna cun prudenza ... oh, cusì cun prudenza! Ié, apria cun prudenza a lanterna (perchè e cerniere scricchiolavanu), l'apria abbastanza per chì un solu raghju di luce cadessi annantu à l'ochju di vulturu. È l'aghju fattu per sette lunghe notti ... ogni notte, à dodeci ... ma aghju sempre trovu l'ochju chjosu, è hè per quessa chì era impussibile per mè di realizà u mo travagliu, perchè ùn era micca u vechju chì mi irritava, ma u male ochju.


È a mane, appena cumminciata a ghjurnata, entrì senza paura in a so stanza è li parlò risolutamente, chjamendu u so nome cù una voce cordiale è dumandendu cumu avia passatu a notte. A vidite, averia da esse statu un vechju assai astutu per suspettà chì ogni notte, precisamente à dodici anni, andaraghju à fighjallu mentre durmia.

  1. Parabola di u Sementatore. Vangelu secondu San Matteu.

Quellu ghjornu Ghjesù si n'andò da casa è si messe à pusà nantu à u mare. Una tale folla s'hè riunita vicinu ad ellu chì duvia cullà per pusà in una barca, mentre chì tutta a multitùdine stava nantu à a costa. E cuminciò à parlalli parechje cose in parabole, dicendu: Eccu, u sumente hè surtitu per suminà. È quand'ellu hà messu a semente, certi sò cascati longu à a strada è l'acelli sò ghjunti è l'anu manghjata. Una parte di questu hè cascatu nantu à un terrenu rocciosu, induve ùn ci era micca tanta terra, è hà prestu germinatu perchè u tarrenu ùn era micca prufondu; ma quandu u sole s'arrizzò, s'assecava è s'assecava perchè ùn avia radiche. Una altra parte cascò trà e spine; e spine crescenu è a soffocanu. Un altru, invece, hè cascatu nantu à una terra bona è hà datu frutti, centu, altri sessanta è altri trenta.


Quellu chì sente a parolla di u Regnu è ùn capisce micca, u gattivu vene è strappa ciò chì hè suminatu in u so core: eccu ciò chì hè suminatu longu u caminu. Ciò chì hè suminatu nantu à un terrenu rocciosu hè quellu chì sente a parolla, è a riceve subitu cù gioia; ma ùn hà alcuna radica in sè, ma hè volubile, è quandu tribulazione o persecuzione vene per via di a parolla, inciampa subitu è ​​cade. Ciò chì hè suminatu trà e spine hè quellu chì sente a parolla, ma e preoccupazioni di stu mondu è a seduzione di e ricchezze soffocanu a parolla è ferma sterile. À u cuntrariu, ciò chì hè suminatu in un bonu terrenu hè quellu chì sente a parolla è a capisce, porta frutti è produce centu, o sessanta, o trenta.

  1. A guerra è a pace, da Leon Tolstoi. Esempiu novu.

(Frammentu)

U mo scopu dumane ùn serà micca di pruduce è di tumbà ma di prevene à i mo suldati di fughje u terrore chì ci invaderà elli è mè. U mo scopu serà per elli di marchjà inseme è di spaventà i Francesi è di i Francesi di fà paura davant'à noi. Ùn hè mai accadutu è ùn accadrà mai chì dui regimenti anu scontratu è cummattutu è hè impussibile. (Anu scrittu annantu à Schengraben chì avemu scontru cù i Francesi in questu modu. Eru quì. È ùn hè micca vera: i Francesi sò fughjiti). S'elli avianu scontru avarianu luttatu finu à chì tutti sianu stati tombi o feriti, è què ùn accade mai.


  • Cuntinuà cù: Generi Letterarii


Populari Nantu À U Situ

Ughjettivi strategichi
Frasi cù "avà"
Verbi in participiu