Biomasse

Autore: Laura McKinney
Data Di Creazione: 3 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 2 Lugliu 2024
Anonim
Energie aus Biomasse - total phänomenal | Planet Schule
Video: Energie aus Biomasse - total phänomenal | Planet Schule

Cuntenutu

Ubiomasse, in eculugia, si riferisce à a quantità tutale di materia viva cuntenuta in un individuu, un stadiu di a catena alimentaria, una pupulazione o ancu un ecosistema, spressa in pesu per unità di vulume.

D'altra parte, a biomassa hè ancu a materia urganica chì hè generata attraversu un prucessu biologicu, Spontanea o pruvucata, è chì pussedenu e pruprietà necessarie per diventà una fonte d'energia combustibile. Puderemu chjamà st'ultimu significatu "biomasa utile", postu chì a so area d'interessu hè specifica per ottene biocarburanti (carburanti agriculi).

Stu termine hè diventatu più pertinente dapoi a nascita di i biocarburanti, necessariu in alternativa à combustibili fossili è u so mercatu fluttuante. Tuttavia, a "materia urganica" necessaria per a biomasa hè spessu cunfusa cù a materia viva, vale à dì, cù quellu chì integra u esseri viventi cum'è l'arburi (ancu se gran parte di a corteccia chì li sustene pò daveru esse morta).


Hè ancu un sbagliu aduprà u termine biomasse cum'è sinonimu per u energia putenziale chì a detta materia urganica cuntene, più di tuttu perchè a relazione trà a quantità di materia urganica aduprabile è l'energia chì si pò ottene da ella hè variabile è dipende da parechji fattori.

A biomassa "utile"

Biomasse serve per ottene energia. Per questu, si basa annantu à prufittà di i prucessi di decumposizione di materia urganica in cundizioni ambientali cuntrullate, per uttene mischji di idrocarburi di putenziale energeticu, soprattuttu quandu si tratta di alimentà i motori à combustione interna, cum'è quelli in una vittura.

Pudemu identificà trè tippi di biomasa utili:

  • Biomasse naturale. U pruduttu senza alcuna intervenzione di l'omu, cum'è a caduta di e foglie in un Furesta.
  • Biomasse residuale. Hè u residu o sottoproduttu di l'altru attività ecunomiche, cum'è l'agricultura, l'allevu, a silvicultura o l'industria alimentaria, o ancu u riciclamentu di l'olii.
  • Culturi energetichi. Culturi interi destinati à ottene biocarburanti, focalizati annantu à qualchi tippu di legume o albero da fruttu chì a so putenza energetica hè alta.

Avvanzi è svantaghji di a biomassa

L'usu di a biomassa cum'è carburante hà aspetti pusitivi è negativi:


  • Hè menu inquinante. Rispuntendu à u petroliu è i so derivati, o carbone, i biocarburanti generanu poche quantità di CO2 è menu danni à l'ambiente, ancu s'ellu ùn significa micca chì sò veramente carburanti verdi.
  • Prufittate di a materia residuale. Gran parte di u materiale chì avete da dà normalmente à u corbu o si decompone inutilmente, hà un certu valore energeticu se adupratu cum'è materia prima di biocarburanti. Ciò rende ancu questi relativamente economici è facili da ottene.
  • Micca efficace quant'è altri carburanti. Rispuntendu à i combustibili fossili, e so prestazioni sò insufficienti per esse, per u mumentu, un'alternativa efficiente di fronte à a dumanda energetica mundiale.
  • Pone dilemmi etichi. Più di tuttu in relazione à a diversione di l'alimentu (granu, frutti, cereali è cereali) da u industria da l'alimentu à l'energia, chì hè più impurtante per ottene carburante chè per alimentà a pupulazione famita.

Esempii di biomasa utile

  1. Legna da legna. Un esempiu classicu di l'usu di a materia urganica hè a raccolta di legna per brusgià è uttene cusì u calore, sia per scaldà una casa per mezu di e cheminate, sia per alimentà un focu induve i cibi sò cucinati. Stu metudu data da tempi antichi è persiste sempre trà l'usi umani.
  2. Conchiglia di noce è di sementi. Quessi ghjetti di l'ingestione di prudutti alimentarii sò cumunemente scartati in i rifiuti, ma anu un valore combustibile micca trascurabile. In parechje case rurale hè almacenatu è adupratu per alimentà i fochi, o ancu per ottene olii vegetali per u lubricante.
  3. Restu. A materia urganica chì ferma da i nostri pasti hà un putenziale energeticu relativu, micca solu cum'è alimentu per i prucessi di compostu è a fertilizazione di u terrenu, ma ancu per ottene u biogas attraversu i prucessi di digestione anaerobica (senza a presenza di ossigenu). U battìri quella stella in questu prucessu produce alti livelli di metanu, simile à ciò chì accade in i nostri intestini, ciò chì rende u biogas altamente infiammabile.
  4. Barbabietole, canna, granu. I frutti ricchi in zuccheri, cum'è a canna da zucchero, a barbabietola, u granu, sò aduprèvuli per ottene bioetanolu, per mezu di un prucessu di fermentazione simile à quella di ottene liquori, postu chì produce un alcolu idratatu. U 5% di l'acqua hè cacciatu da quellu alcolu è si ottiene un combustibile energeticamente aduprabile, simile à a benzina.
  5. Steli, risidui di poda, legnu è altri greens. Zuccheri cum'è a cellulosa, amidi è altri sò immagazzinati in u corpu di e piante carbuidrati fruttu di a fotosintesi, chì si pò aduprà cum'è biomasa in i prucessi di cunversione di zuccheru fermentabile per ottene biocarburanti. Parechji di sti residui sò collezziunali senza sacrificà l'alimentu, postu chì parechje piante devenu esse podate, ripiantate o sradicate dopu avè purtatu fruttu è questu materiale hè generalmente scartatu.
  6. U granu, u granu, u sorgu, l'orzu è altri grani. Simile à ottene a birra, queste ciriali è e verdure sò estremamente ricche in amidi, chì sò carboidrati complessi da i quali u bioetanolu pò esse ottenutu per fermentazione alcolica.
  7. Segatura o serratura. Una fonte pussibile di biomasa si trova in e quantità enormi di legnu in polvere disposti da e segherie è l'industria di u legnu in quantu. Tutta sta polvera hà u listessu putenziale di carburante cum'è u legnu, è ancu una fonte di cellulosa per uttene zuccheri fermentabili in bioalcoli.
  8. Mostu di vinu è vini sulfurati. I vini decomposti è i residui di mostu da a so fabricazione sò fonti di biomassa, postu chì furniscenu alcoli crudi da i quali u diossidu di zolfu (SO2), a so carica di metanolu (corrosiva per i motori à combustione) è infine ponu esse aduprate per ottene bioetanolu.
  9. Scarti di bestiame. U bestiame hè una surghjente impurtante di materia urganica chì pò serve da biomasse, cum'è l'eccrementi di i ruminanti (chì a dieta esclusiva di cellulosa vegetale hè prumessa) o ancu u grassu chì ne ferma da l'usu di l'animali.
  10. Olii residuali di a casa. Una fonte di biomasse liquida sò l'olii chì scartemu dopu a cucina, fatti principalmente da girasole, canola, ancu oliva, in breve, prudutti vegetali. A produzzione di biodiesel da elli richiede un travagliu di filtratu da rifiuti solidi, passi di transesterificazione per cunvertisce i trigliceridi in esteri metilici, è l'aggiunta di metanolu. Dopu avè neutralizatu u pH da u risultatu, u biodiesel è u glicerinu sò uttenuti. Quest'ultimu hè ritiratu è pò esse adupratu per l'industria di u sapone, mentre u biodiesel hè purificatu è adupratu cum'è carburante.

Vi pò serve: Esempii di Energia in a vita d'ogni ghjornu



Articuli Interessanti

Rete LAN, MAN è WAN
Parolle cù u prefissu re
Verbi cù O