Materiali Duttili

Autore: Laura McKinney
Data Di Creazione: 3 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
PROPRIETA’ TECNOLOGICHE: MALLEABILITA’ E DUTTILITA’
Video: PROPRIETA’ TECNOLOGICHE: MALLEABILITA’ E DUTTILITA’

Cuntenutu

U materiali duttili Sò quelli capaci di deformazioni plastiche è durevule, senza rompe o viulà a so struttura, di pettu à l'azzione sustinuta di una forza. In fattu, una caratteristica di elli hè chì attraversu una tensione longitudinale sustinuta si ottenenu fibre o fili di dimensioni più chjuche ma di listessa natura.

I materiali duttili sò precisamente u cuntrariu di materiali fragili. Ma ùn devenu micca esse cunfusi cun materiali malleabili.

Ciò ùn significa micca chì i materiali duttili ùn ponu micca rompersi; in fatti, sì, ma dopu avè subitu notorie deformazioni. Nè significa micca chì i materiali duttili sò molli; a forza necessaria per a so deformazione hè considerable, è di fronte à e forze debuli cusì cambierà a so forma, di solitu elastica è riversibile.

U deformazione di materiali duttili, in più, pò esse aumentatu in presenza di caldu, senza ghjunghje à i margini di fusu, è hè misurata indirettamente da a resistenza, in particulare in i metalli. L'ultimi sò i materiali duttili più cumuni, postu chì i so atomi Sò cunfigurati in modu tale da pudè scorrà l'unu nantu à l'altru, permettendu cusì a produzzione di fili è fili di spessori diversi.


I materiali duttili sò valutati in u industria metallurgica è di fabbricazione di strumenticumu ponu piglià forme specifiche prima di rompe. Tuttavia, a deformazione insistente è ripetuta porterà à u fatigue metallo è a so rottura, evidenziata in più da l'aumentu di a temperatura in a zona chì influenza a forza deformante.

Esempii di materiali duttili

  1. U ferru. Chjamatu ancu ferru è raprisentatu da u simbulu chimicu Fe, hè u quartu elementu più abbundante in a crosta terrestre, è u più abbundante in massa planetaria perchè u core di a pianeta hè cumpostu di ferru è nickel in statu liquidu, chì quandu si muvianu generanu un putente campu magneticu. Hè un metallu grisgiu maleabile cù proprietà magnetiche è durezza è densità estreme. Dunque, in u so statu puru, quest'ultimu impedisce ch'ellu sia utile, dunque hè legatu di carbone per uttene a famiglia di l'azzaru, chì secondu a prupurzione di questu elementu prisente pò esse più o menu duttile è più o menu menu resistente.
  2. Legnu. Hè un materiale organicu abbastanza duttile, secondu a so natura è a percentuale di umidità prisente in ellu, è ancu a situazione di i nodi chì cuntene. Tuttavia, essendu fibrosu, pò esse facilmente apertu da forze perpendiculare à u so granu.
  3. L'acciaiu. Stu nome hè chjamatu a mischju di ferru è di carbone (finu à 2,14%) chì dà un materiale duru è relativamente duttile, soprattuttu cumbinatu cù u bore per formà fili di durezza superficiale è ductilità assai elevata, o in acciaiu ondulatu adupratu in u settore di e costruzioni. Ciò li rende ideale per resistere à pesi senza fratturà u cimentu, ma permettendu deformazioni minime secondu a dimensione di pesu.
  4. Zinc. U Zincu (Zn), un elementu essenziale per a vita, in u so statu puru Hà una grande ductilità è malleabilità, dunque hè pussibule di rotulallu in fogli, di tensione è di deformallu, ma a presenza di contaminanti minimi da altri elementi hè abbastanza per renderla fragile è fragile. Hè di primura in leie cum'è quella prodotta da l'ottone.
  5. U Piombu. St'elementu metallicu di a tavula periodica, cù u simbulu Pb, ùn era micca ricunnisciutu à u mumentu cum'è metallicu per via di a so enorme elasticità moleculare. Hè un metallu pesante, grisgiu, flessibile è facilmente sciuglibile. Hè adupratu oghje cum'è copertura di cavu, postu chì a so ductilità unica li rende estremamente adatta, chì pò esse allungata per adattassi à i bisogni da copre.
  6. Brass. Lega di rame (70%) è di zincu (30%), caratterizata da a so duttilità assai alta chì ne face un materiale ideale per a fabricazione di contenitori è cuntenitori, è ancu di strumenti chì ùn richiedenu micca una durezza estrema. Combinatu cù stagnu u rende resistente à ossidu è u salitru, in più di esse assai maleable.
  7. Plastilina. Estremamente duttile, sta sustanza plastica cumposta da calciu, vaselina è cumposti alifatichi, hè stata inventata in u 1880. Di solitu fatta di culori è assuciata à u mondu di l'apprendimentu di i zitelli, hè carattarizata da a so capacità à esse deformata senza rompe, permettendu u so travagliu simplice cù e mani., Strumenti o qualsiasi tipu di superficie.
  8. Ramu. U ramu (Cu) hè un metallo di transizione rossu rossu, chì inseme cù l'oru è l'argentu sò megliu cunduttori elettricità metallica.Per questa ragione, hè u metalu preferitu quandu si custruisce cavi elettrichi è cumpunenti sia elettrichi sia elettronichi, postu chì hè ancu ecunomicu, malleabile è duttile.
  9. Platinu. Stu metalu di transizione pesante, malleabile è duttile grisgiu-biancu hè stimatu in ghjuvelli è laboratori cum'è resistente à a corrosione è preziosu in natura. Hè ancu cumunu di truvà platinu (Pt) in additivi catalitichi per l'automobili, cuntatti elettrichi è altri tippi d'applicazioni chì prufittanu di a so resistenza.
  10. L'aluminiu. L'alluminiu (Al) hè un elementu metallicu non ferromagneticu è u terzu più cumunu in a crosta terrestre. Hè assai adupratu in u industria di i materiali, ancu s'ellu pò esse estrattu cum'è metallo solu da bauxite, per via di e so proprietà cum'è bassa densità, alta cunduzione di calore è elettricità, alta resistenza à a currusione, costu ecunomicu è alloabilità. Per questa ragione hè statu u metalu u più adupratu, cù l'acciau, in u 20u seculu. Benchì a so duttilità naturale ùn pare micca esse estrema, in leghe di fonderia stu caratteru hè rinfurzatu, è dinò a so resistenza à u stress è à a currusione, di solitu attraversu l'incorporazione di Silicium (5 à 12%) è di magnesiu.

Puderanu serve

  • Esempii di Materiali Naturali è Artificiali
  • Esempii di Materiali Elastichi
  • Esempii di Materiali Riciclabili
  • Esempii di Materiali Isolanti
  • Esempii di Materiali Semiconduttori
  • Esempii di Materiali Superconduttori



Cunsigliatu À Voi

Dispositivi di conservazione
Iperbole
Aghjettivi Numerali