Materiali Flessibili è Rigidi

Autore: Laura McKinney
Data Di Creazione: 3 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
Extensive Material Selection | Rigid-Flex Design
Video: Extensive Material Selection | Rigid-Flex Design

Cuntenutu

U flessibilità hè a capacità di un materiale di cambià a so forma piegendusi senza rompe. A flessibilità hè a capacità di esse maleabile, di adattassi à i cambiamenti di forma è di mobilità. Hè una flessibilità meccanica.

Tuttavia, hè impurtante ùn cunfonde l'opposizione flessibile - rigida (flessibilità) cù l'uppusizione soffice - dura (durezza). Un materiale molle pò esse stampatu è cambiatu in parechje manere è micca solu pieghjendu (a so malleabilità hè cumpleta). Un materiale flessibile ùn pò esse stampatu è accetta solu cambiamenti di forma quandu si piega.

Un materiale rigidu pò esse micca duru. Per esempiu, u legnu hè un materiale rigidu ma hà poca durezza, postu chì una forza relativamente poca hè necessaria per perforallu, paragunatu à, per esempiu, l'acciaiu.

L'esempii dati di materiali flessibili è rigidi sò sempre parenti. Per esempiu, u cartone face parte di i materiali rigidi à u cuntrariu di a carta, un materiale fattu di listesse fibre, chì hè quantunque assai più flessibile. Ma u cartone hà ancu una poca flessibilità paragunatu à, per esempiu, u ferru.


D'altra parte, ci sò materiali chì ponu esse flessibili o rigidi secondu u so spessore. Per esempiu, u polietilene ad alta densità (HDPE) pò esse flessibile in lastre sottili, ma hè più rigidu in strati spessi, è hè u materiale da u quale sò fatti oggetti cum'è cuntenitori di rifiuti o ancu grandi tubi. Parechji di i materiali descritti sottu ponu esse sia flessibili sia rigidi.

  • Vede ancu: Materiali elastichi

Esempii di materiali flessibili

  1. Carta. Hè un finu fogliu di pasta chì hè fattu da fibre vegetali macinate. A carta hè più flessibile s'ellu hà un raffinamentu magru, vale à dì, e so fibre sò menu idratate. E carte cù fibre idratate sò più rigide.
  2. LDPE / LDPE (Polietilene à Bassa Densità). Hè un tipu di termoplasticu riciclabile chì hè adupratu in imballaggi flessibili, cume sacchetti, film autoadesivi è guanti. Ancu se hè ancu adupratu in parti rigide di cuntenitori (cume i tappi di bottiglia), hè adupratu principalmente in foglii sottili chì a rendenu assai flessibile. Hè adupratu per a so bona resistenza chimica. Pò ancu tollerà temperature finu à 80 ° C, o 95 ° C per brevi periodi di tempu. Per via di a so flessibilità, hà una alta resistenza à l'impatti meccanichi.
  3. Aluminium. Hè un metallu micca solu flessibile ma ancu dolce, vale à dì, hè estremamente maleabile. Tuttavia, hè impurtante nutà chì in strati spessi diventa rigidu. Per questa ragione, l'aluminiu pò esse adupratu in imballaggi flessibili (ancu in i cosiddetti "fogli d'aluminiu") ma ancu in grandi strutture rigide di tutte e dimensioni, da latte alimentari à aerei.
  4. Silicone. Hè un polimeru inorganicu. Per via di a so stabilità à alte temperature, hè largamente adupratu per fà stampi è adesivi in ​​l'industria. Hè ancu utilizatu sterilizatu in impianti, cum'è implanti mamarii, protesi valvulare è core.
  • Vi pò serve: Materiali duttili

Esempii di materiali rigidi

  1. Cartone. Hè cumpostu da parechji strati di un materiale flessibile: carta. Tuttavia, u cartone hè rigidu per via di u so spessore è ancu per via di u prucessu chì e fibre passanu: incollatura. Pò esse fattu di materiali riciclati, ciò chì ne face un materiale à bon pattu. Per via di a so rigidità è di u so low cost, hè u materiale di solitu sceltu per fà scatule chì permettenu u trasportu d'altri ogetti più fragili.
  2. PET (polietilen tereftalato). Hè un plasticu cù alta rigidità, ma dinò durezza è resistenza. Hè adupratu in imballaggi di bevande, succhi è medicinali per via di a so resistenza à l'agenti chimichi è atmosferichi (calore, umidità).
  3. Polipropilene (PP). Hè unu di i materiali chì ponu esse cunsiderati rigidi o flessibili secondu u so spessore. Tuttavia, hè principalmente adupratu nantu à oggetti rigidi. Hè un intermediu trà u polietilene ad alta densità è u polietilene à bassa densità. Hè assai resistente à alte temperature è à a maiò parte di l'acidi è di l'alcali. Sò aduprati in a fabricazione di casi CD, mobuli, vassoi è tagliere. Hè un materiale ampiamente adupratu in gastrunumia è medicina (da mobuli di laburatoriu à prutesi) postu chì ùn lascia nisun tippu di residu o contaminante tossicu. Hè u materiale di scelta per i depositi chimichi per via di a so resistenza à elli. In e so forme flessibili hè adupratu in fasce, corde è fili, ma ancu in filmi sottili aduprati in imballaggi alimentari.
  4. Vetru. Hè un materiale inorganicu prisente in natura. Hè rigidu è di alta durezza, vale à dì, offre assai resistenza à l'abrasione, tagli, graffi è penetrazioni. Malgradu questu, l'ogetti di vetru di tutte e forme ponu esse fatti perchè ponu esse stampati à temperature più alte di 1.200 ºC. Una volta chì a temperatura cala di novu, diventa torna rigida in a nova forma acquistata.
  5. Ferru. Hè un metallu rigidu, di grande durezza è densità. Hè u metalu duru u più adupratu da l'omu, in più di esse unu di i materiali più abbundanti in a crosta terrestre. Hè adupratu per creà l'acciaiu, un altru metalu rigidu, chì hè a lega (mischju) di ferru è di carbonu.
  6. Legnu. Hè u cuntenutu principale di i tronchi d'arburu è hè sempre rigidu. I "tronchi" flessibili di e piante sò chjamati steli è ùn cuntenenu micca legnu. U legnu hè adupratu per custruisce oggetti rigidi cum'è ornamenti, stoviglie, case, o barche. A diversità di l'altri materiali rigidi cum'è u vetru o i metalli, chì si ponu scioglie per piglià forme nove, u legnu hè tagliatu, sculpitu o levigatu, vale à dì chì in nisun casu ùn smette micca di esse un materiale rigidu.

Vi pò serve:


  • Materiali Naturali è Artificiali
  • Materiali cumposti
  • Materiali isolanti
  • Materiali Conduttivi


Cunsigliatu

Parolle cù W
Frasi cù "circa"