Cuntenutu
U sistemi Sò inseme furmati da una seria di cumpunenti interrelati, è chì a so unione serve per adempie una o più funzioni.
Questa definizione estremamente cumpleta hè valida sia per i sistemi naturali sia artificiali, sia per i sistemi biologichi sia suciali chì sò relativi Scienze umane.
Di solitu sò classificate tràsistemi aperti èsistemi chjusi, vale à dì, quelli chì anu forti ligami cù l'esternu di quelli chì sò caratterizati da funziunamentu indipendentemente da l'ambiente chì u circonda: ancu se a definizione formale di un sistema chjosu impone chì a leia cù l'esternu sia nulla, in generale a divisione hè fattu riguardu à se u scambiu hè grande o piuttostu insignificante.
Vi pò serve:
- Esempii di Sistemi Chjuditi
- Esempii di Sistemi Aperti, Chjuditi è Isolati
- Esempii di Sistemi Aperti, Chjuditi è Semi-chjusi
U sistemi aperti, à u cuntrariu, sò quelli chì scambià una grande quantità di materia è energia cù l'esternu. In a maiò parte di sti casi, stu scambiu hè ancu rispunsevule di u funziunamentu nurmale di u sistema, è seria impussibile per ellu di cuntinuà à travaglià senza a pussibilità di scambià materia o energia cù l'ambiente.
E pruprietà fisiche è chimiche di i sistemi aperti, paragunati à quelli di i sistemi chjusi, sò spessu più cumplesse è difficiule da spiegà.
Questu hè perchè, a differenza di i sistemi consanguini, i sistemi aperti anu equazioni di muvimentu chì implicanu fattori chì ùn sò micca cuntenuti in u sistema stessu. Elementi cum'è a temperatura o a pressione atmosferica, per esempiu, entranu in ghjocu solu quandu a cundizione di u sistema hè assunta influenzata da fattori esterni.
In u campu di informatica, a nuzione di sistemi hè stata trattata à u listessu modu cum'è in biologia è fisica. Quandu u sistemi d’infurmazione sò cunfigurati in modu tale chì permettenu l'interoperabilità è l'usu di standard aperti (vale à dì dispunibili da tutta a cumunità) sò chjamati sistemi aperti, invece quandu sò ristretti à i detentori di licenza, sò chjamati sistemi chjusi.
In fatti, i sistemi chì permettenu mudìfiche da qualsiasi utilizatore sò cunsiderati aperti, mentre quelli chì ùn permettenu micca, postu chì tutti i cambiamenti in u sistema devenu esse fatti da quelli chì sò dighjà in ellu (a sucietà di i creatori) sò chjamati chjusi.
Esempii di sistemi aperti
Cum'è in u tecnulugia, parechje discipline anu trasferitu l'usu di a nuzione di apertu è chjosu cum'è in a teoria di i sistemi fisichi. Alcuni sistemi aperti seranu elencati quì sottu, in tutti i casi:
- A cellula, postu chì hà una membrana semi-permeabile chì produce u scambiu cù l'esternu.
- A batteriu.
- Una pianta, chì in u prucessu di a fotosintesi subisce un notu scambiu di energia.
- Un corsu d'acqua cum'è un fiume, chì riceve affluenti è manda altri corsi.
- Ognunu di i organi o sistemi di u corpu umanu pò esse interpretatu cum'è un sistema apertu
- L'ambiente, postu chì ùn pò micca esse pensatu cum'è un sistema chjusu s'ellu sottupone in permanenza modifiche.
- Tutti l'animali, postu chì scambianu materia cù l'esternu.
- In informatica, a OS cum'è Linux, cumpetizione Windows.
- Una cità pò esse interpretata cum'è un sistema apertu, postu chì necessariamente scambia cù u mondu esternu.
- L'ecunumie chì a premessa fundamentale hè u scambiu cù altri paesi sò ricunnisciute cum'è aperte, mentre chì e più prutezziuniste sò ricunnisciute cum'è chjose.
Pudete serve voi
- Esempii di Sistemi Chjuditi
- Esempii di Sistemi Aperti, Chjuditi è Isolati