Cuntenutu
Upassatu cuntinuatu (passatu cuntinuvu) hè un tempu verbale chì hè adupratu per sprime azzioni chì anu iniziatu è sviluppatu in u passatu. Si distingue da u prisente cuntinuu perchè in u cuntinente presente l'azzione principiava in u passatu ma cuntinueghja in u presente.
Esempiu:
- Passatu Continuu: Ghjuvanni campava in quella casa dapoi cinque anni, ma hà decisu di tramutassi. / Ghjuvanni campava in quella casa dapoi cinque anni, ma hà decisu di tramutassi.
- Cuntinuu prisente: Ghjuvanni stà in quella casa dapoi cinque anni, ma avà decide di mudificassi. / Ghjuvanni stà in quella casa dapoi cinque anni, ma avà decide di mudificassi.
In u primu casu, Ghjuvanni ùn stà più in casa: a mossa hè accaduta in u passatu. In u secondu casu, Ghjuvanni cuntinueghja à campà in casa: a mossa ùn hè ancu accaduta.
U tempi verbi cuntinui sò aduprati per azzioni chì anu una certa durata, è in certi casi sò in cuntrastu cù una azzione più corta. In l'esempiu, campà in casa (passatu cuntinuatu) hè l'azzione chì dura parechji anni è hè in cuntrastu cù l'azzione di piglià a decisione, chì hè più corta.
Struttura
U passatu cuntinuu hè furmatu cù u verbu ausiliariu esse à u passatu cumpostu (era / eranu) inseme cù u gerundiu di u verbu principale.
U gerundiu di guasi tutti i verbi hè u verbu à l'infinitivu (senza "à") più a fine -ing, cù alcune specificazioni:
- Quandu l'infinitivu finisce in una cunsunale preceduta da una sola vucale, a cunsunale finale hè radduppiata: principià, principià
- Quandu l'infinitivu finisce in -e mutu (micca prununziatu), hè cacciatu: scrive, scrive
- Quandu l'infinitivu finisce in –ie, a fine hè rimpiazzata da –y prima di aghjunghje –ing: cravatta, cravatta
Affirmazione
A struttura di a rivendicazione hè:
- Sughjettu + era / eranu + gerundiu (+ cumplementu)
Andavanu à a festa. / Andavanu à a festa.
Negazione
A struttura di a negazione hè:
- Sughjettu + era / eranu + micca + gerundiu (+ cumplementu)
Ùn andavanu micca à a festa. / Ùn andavanu micca à a festa.
Alternative:
Ùn andavamu micca à a festa.
Dumanda
A struttura di l'interrogatori hè:
- Era / eranu + sughjettu + gerundiu (+ cumplementu)
Andaranu à a festa? / Andavanu à a festa?
- Si dimenticava d'esse arrabiata ma hà principiatu una lotta. / Si dimenticava d’esse arrabiata ma hà principiatu una lotta.
- Aghju scontru u mo novu impiegatore quandu eramu in viaghju da l'Australia. / Aghju scontru u mo novu impiegatore quandu eramu in viaghju da l'Australia.
- Stavanu migliorendu u serviziu. / Stavanu migliurendu u serviziu.
- Pruvava à cambià di idea. / Pruvava à fà cambià d'idee.
- Ùn pagava micca abbastanza. / Ùn pagava micca abbastanza.
- Circavamu novi ristoranti. / Circhemu novi ristoranti.
- Dicia a verità? / Stava dicendu a verità?
- Ùn pinsava micca drittu. / Ùn pensava micca chjaramente.
- Piuvia allora aghju decisu di stà in casa. / Piuvia allora aghju decisu di stà in casa.
- Ùn circavamu micca à rompe lu. / Ùn circavamu micca à rompe lu.
- Parlavamu ma ella duvia appende. / Parlavamu ma hà avutu à taglià.
- Avemu sempre finitu u dessert quandu anu purtatu a fattura. / Avemu sempre finitu u dessert quandu u verificatu hè statu purtatu.
- Si comportava bè? / Si comportava bè?
- Aghju compru stu quadru quandu eramu in visita in Florida. / Aghju compru stu quadru quandu eramu in visita in Florida.
- Ùn circavamu nunda speciale. / Ùn circavamu nunda di particulare.
- Stavamu à fighjà un filmu, hè per quessa chì ùn aghju micca pigliatu u telefunu. / Stavamu à fighjà un filmu, allora ùn aghju micca rispostu à u telefunu.
- Avemu cuminciatu à perde speranza ma avemu trovu una suluzione. / Aviamu cuminciatu à perde a fede, ma avemu trovu una suluzione.
- Cercava e mo chjave. / Circava e mo chjave.
- Ùn eramu micca ghjunti à un accordu. / Ùn simu micca ghjunti à un accordu.
- Pagavamu troppu per u serviziu. / Pagavamu troppu per u serviziu.
- Si divertenu? / Seranu stati divertiti?
- Facia novi amichi ma duvia andà in un'altra scola. / Facia novi amichi ma duvia andà in un'altra scola.
- Amparava solu à cucinà allora, ùn eru ancu un cucinu prufessiunale. / Aviu appena amparatu à cucinà à quellu tempu, ùn eru ancu un cucinariu prufessiunale.
- Caminavamu in u parcu. / Andavamu nantu à u parchet.
- Stavamu godendu a festa. / Ci simu piaciuti a festa.
- Ellu facia tasche à i vini quandu sò ghjuntu. / Stava tastendu i vini quandu sò ghjuntu.
- Ùn toccu nunda. / Ùn toccu nunda.
- Praticavanu u viulinu. / Praticavanu u viulinu.
- Travagliava in una piccula impresa quandu u mo capu attuale mi hà offertu di impiegà mi. / Travagliava in una piccula impresa quandu u mo capu attuale mi hà offertu di impiegà mi.
- Parlavanu ore sane. / Parlavanu ore sane.
- Mi aiutava cù a vittura. / Mi aiutava cù a vittura.
- Fighjulavanu un filmu d'orrore. / Eranu fighjulendu un filmu d’orrore.
- Cercava u mo cane. / Cercava u mo cane.
- Schientist stavanu luttendu cù u prublema / I scienziati trattavanu u prublema.
- I zitelli ghjucavanu in piscina / I zitelli ghjucavanu in piscina.
- Fighjate un filmu? / Stavate à fighjà un filmu?
- Facia qualcosa d'utile? / Facia qualcosa d'utile?
- Ùn si avvicinavanu micca à a risposta. / Ùn si avvicinavanu micca à a risposta.
- Era diventatu dighjà un famosu duttore in i so vint'anni. / Era dighjà diventatu un famosu duttore in i so vint'anni.
- Ùn stava cucinendu per a festa. / Ùn stava cucinendu per a festa.
- L'impressora travagliava sta mane? / A stamperia travagliava sta mane?
- Avia datatu Sally per anni. / Hà datatu Sally dapoi anni è anni.
- Ùn aiutava micca. / Ùn aiutava micca.
- Studiate per u test? / Sti studiatu per l'esame?
- Insegnava un novu ghjocu à i so amichi / Insegnava un novu ghjocu à i so amichi.
- Ùn beia micca abbastanza acqua. / Ùn beia micca abbastanza acqua.
- Ùn s’inchietava mancu à pena. / Ùn si preoccupava mancu à pena.
- Mi dumandanu? / Anu dumandatu per mè?
- Ùn sentia nunda. / Ùn sentia nunda.
- E cose cambianu assai prestu. / E cose cambianu assai prestu.
Andrea hè prufessora di lingua, è nantu à u so contu Instagram offre lezioni private per videochiamata in modu chì pudete amparà à parlà inglese.