Cuntenutu
In generale, a "scienza" hè cunnisciuta da tutti corpu di cunniscenze urdinatu sistematicamente per discrive e realità è dà risposte à varie dumande.
U evoluzione di a scienza Hè forse u sviluppu u più significativu di l'essere umanu cum'è spezia, postu chì in tutta l'esistenza di l'omu a scenza hà avanzatu assai.
Senza dubbitu ciò chì hè statu cuntribuitu da u chjamatu "Era precientificu" hè statu un puntu di partenza decisivu, senza chì i livelli di prugressu scentificu chì vedemu oghje ùn sarianu mai stati raggiunti.
"Scienza": termini largu
Malgradu u fattu chì una definizione di scienza hè stata data, deve esse dichjaratu chì questu hè permanentemente messu in discussione è hè sottumessu à rivisioni costanti, in modu chì Ùn vale nunda à dì chì hè una definizione senza ambiguità.
In listessu modu, una quantità enorme di dibattiti per stabilisce se una determinata disciplina hè una scienza o micca: forse u più impurtante hè a quistione di u metudu, postu chì da parechji settori accademichi si cunsidereghja chì solu què cunniscenza chì hè stata ottenuta da un prucessu metodologicu specificu.
In questu modu a cunniscenza generata pò esse eventualmente respinta. Hè una cuncepzione chì rivaluta u dinamica scientifica, chì face assai sensu perchè una grande quantità di cunniscenze chì à un certu puntu parevanu assolute è cumplette, dopu hè stata refutata. Questa esigenza metodologica pò esse troppu rigorosa per certe discipline.
Vede ancu: Esempii di Scienza è Tecnulugia
Tipi di scienza
A maiò parte di i teorichi di a scienza anu accettatu di distingue trà:
- E scienze formali: chì sò interessati à creà u so propiu campu di studiu.
- E scienze fattive: si occupanu di l'analisi è di u studiu di ciò chì accade veramente in u mondu.
Per Platone, unu di i principali pensatori in a storia di l'umanità, i primi sò i più impurtanti, postu chì trattanu di u mondu di l'idee è sustenenu tutti l'altri.
A seconda classificazione, chì hè dighjà pienu impegnata in e scienze fattive, hè ghjunta qualchì tempu dopu è divide e scienze esatte da quelle umane:
- Scienze esatte: (in una misura più grande o minore) risponde à i criteri logicu è dimustrèvule nantu à u modu di travagliu di u mondu.
- Scienze Umane:custituiscenu e discipline chì anu da fà cù u cumpurtamentu di l'omi umani (è micca cù e cundizioni sottostanti, cum'è a so cundizione biologica), sia in a so individualità sia in a sucietà.
E discipline relative à l'umanu, cum'è si hè dettu, ùn ponu mancu risponde à u criterii metodulogichi chì sò richiesti da alcuni settori di l'accademia à a scienza, ma micca per questa ragione duvianu smetterà di esse cunsiderate cum'è discipline scentifiche, ma piuttostu hè sceltu per elaborà metodi alternativi, cum'è quellu storicu, u campione o l'antropologicu.
Vi pò serve: Esempii di Cunuscenza Scentifica
Esempii di scenza
Questa hè a lista di vinti scienze, cuminciendu cù duie furmale, allora sò indicate nove scienze esatta è infine nove scienze umanu:
Matematica | Paleontologia |
Logica | Sociologia |
Fisicu | Diritta |
Chimica | Ecunumia |
biologia | Geografia |
Astronomia | Psiculugia |
Fisiologia | Filusufia |
informatica | Linguistica |
Biochimica | Antropologia |
Oceanografia | Storia |
Vi pò serve:
- Esempii da Scienze Suciali
- Esempii da Scienze Naturali
- Esempii di Scuperta Scentifica