Cuntenutu
Uelementi chimichi Sò sostanze chì in alcun modu ùn ponu esse ridotte o decomposte in altre sostanze più semplici. Per questa ragione, si pò dì chì un elementu hè tuttu materia fattu da atomi di listessa è unica classa.
A prima definizione di elementu chimicu hè statu introduttu da Lavoisier in u Traité Élémentaire de Chimie, in u 1789. Torna à u XVIIIu seculu, Lavoisier hà suddivisu e sostanze semplici in quattru gruppi:
- Elementi di corpi;
- Sostanze ossidabili non metalliche è acidificabili;
- Sostanze metalliche ossidabili è acidificabili, è ...
- Sostanze terrestri salidificabili.
Tabella periodica di elementi
Oghje 119 elementi chimichi sò cunnisciuti, chì sò divisi in un totale di 18 gruppi è 7 periodi. Tutti st'elementi sò riuniti in un schema graficu chjamatu Tabella Periodica di l'Elementi, chì hè stata uriginariamente creata da u chimicu russu Dimitri Mendeleyev in 1869.
U gruppi principali chì si ponu truvà in questa tavula sò i metalli alcalini, i metalli alcalini terrestri, i metalli di transizione (chì hè u più grande gruppu), i metalli post-transizione, i metalloidi, i senza metalli (elementi fundamentali per a vita si trovanu quì, cum'è ossigenu è azotu), alogeni, Gassi nobili, è infine, ci sò dui gruppi di elementi abbastanza particulari, i lantanidi è l'actinidi, chì sò qualchì volta chjamati genericamente terre rare (ancu se alcune sò relativamente abbundanti).
Parechji di questi elementi anu isotopi radioattivi. L'elementi chimichi anu pruprietà caratteristiche cume u puntu di bullendu è quellu di fusion, electronegativity, densità è raghju ionicu, frà altri. Queste caratteristiche sò impurtanti perchè permettenu di prevede u so comportamentu, reattività, ecc.
Caratteristiche è dati
Ogni elementu chimicu apparisce carattarizatu da parechji cumpunenti. Prima di tuttu, u so simbulu universale, cumpostu da una o duie lettere (per cunvenzione, s'ellu ci hè duie lettere, a prima hè scritta in maiuscule è a prossima in minuscule).
Sopra è à manca manca in caratteri picculi sunumeru atomicu, chì hè quellu chì indica a quantità di prutoni chì st'elementu hà. Allora u nome cumpletu di l'elementu è sottu à questu un numeru chì indica u massa atomica in grammi per mol.
I sfarenti elementi anu volumi atomichi variabili, è cume u numeru di prutoni in u nucleu cresce, più grande hè l'attrazione chì esercita annantu à l'elettroni, cusì u vulume tende à calà. Quandu u vulume atomicu hè chjucu, l'elettroni à u nivellu uperifericu di u nuvulu sò assai attratti da u nucleu, dunque ùn rinuncianu micca facilmente. U cuntrariu accade cù elementi cun alti volumi atomichi: rinuncianu facilmente à i so elettroni esterni.
Esempii di elementi chimichi
Elementu chimicu | Simbulu |
Actinium | Ac |
Aluminium | À u |
Americium | A.M |
Antimoniu | Sb |
Argon | Ar |
Arsenicu | Ace |
Astat | À |
Sulphur | S |
Bariu | Ba |
Berilliu | Esse |
Berkelium | Bk |
Bismutu | Bi |
Bohrio | Bh |
Bore | B |
Bromu | Fr |
Cadmiu | CD |
Calci | AC |
Californium | Cf |
Carbone | C |
Ceriu | EC |
Cesiu | Cs |
Cloru | Cl |
Cobalt | Co |
Ramu | Cu |
Chrome | Cr |
Curiu | Cm |
Darmstadio | Ds |
Disprosiu | Dy |
Dubnium | Db |
Einsteinium | Hè |
Erbiu | Er |
Scandiu | Sc |
Tin | Sn |
Stronziu | Mr |
Europium | Eu |
Fermium | Fm |
Fluoru | F |
Partita | P |
Francius | Fr |
Gadolinium | Dd |
Galliu | Ga |
Germanium | Ge |
Hafniu | Hf |
Hassio | Hs |
Eliu | aghju |
Idrogenu | H |
Ferru | Fede |
Holmium | Ho |
Indianu | In |
Iodiu | I |
Iridiu | Andà |
Itterbiu | Yb |
Itriu | È |
Criptone | Kr |
Lantanu | U |
Lawrencio | Lr |
Lithium | Li |
Luteziu | Lun |
Magnesiu | Mg |
Manganese | Mn |
Meitnerius | Mt. |
Mendeleviu | Md |
Mercuriu | Hg |
Molibdenu | Mo |
Neodimiu | Na |
Neone | Ne |
Nettuniu | Np |
Niobiu | Nb |
Nickel | Mancu |
Azotu | N |
Nobeliu | Innò |
Oru | Au |
Osmiu | Tù |
Ossigenu | OR |
Paladiu | P.S |
Argentu | Ag |
Platinu | Pt |
Piombu | Pb |
Plutoniu | Pu |
Puluniu | Po |
Potassiu | K |
Praseodimiu | Pr |
Prometiu | P.m |
Prutattiniu | Pa |
Radio | Ra |
Radon | Rn |
Reniu | Re |
Rhodium | Rh |
Rubidiu | Rb |
Ruteniu | Ru |
Rutherfordio | Rf |
Samarium | Ié |
Seaborgio | Sg |
Seleniu | sò |
Silice | Iè |
Sodiu | Na |
Thallium | Tl |
Tantaliu | Ta |
Tecneziu | Tc |
Telluriu | Tè |
Terbiu | Tb |
Titaniu | Tù |
Toriu | Th |
Tuliu | Tm |
Ununbio | Uub |
Ununhex | Uuh |
Ununiu | Uuu |
Ununoctium | Uuo |
Ununpentium | Uup |
Ununquadio | Uuq |
Ununseptio | Uus |
Ununtriu | Uut |
Uraniu | OR |
Vanadiu | V |
Tungstenu | W |
Xenu | Xe |
Zinc | Zn |
Zirconiu | Zr |
Vi pò serve:
- Esempii di Cumposti Chimichi
- Esempii di Reazzioni Chimiche
- Esempii di Fenomeni Chimichi
- Esempii di Metalli è Non-Metalli