Strumenti à percussione

Autore: Laura McKinney
Data Di Creazione: 7 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 13 Maghju 2024
Anonim
Braccio Ergotron LX per Wacom Cintiq Artists [in nero opaco]
Video: Braccio Ergotron LX per Wacom Cintiq Artists [in nero opaco]

Cuntenutu

U strumenti di percussione sò quelli chì producenu musica da l'onde ottenute dopu avè colpitu ritmicamente una certa superficie di questu. Tali colpi ponu esse mandati cù a manu o cù un strumentu (spessu chjamatu tamburu) o ancu cù duie parti sfarenti di u listessu strumentu.

Sti strumenti ponu esse aduprati per pruduce mudelli ritmichi o scala musicale di note, ed hè quì chì si trova a so differenziazione principale: pitch indefinitu o micca sintonizatu, per u primu gruppu; è di altezza definita o sintonizzata, per u secondu.

Altri strumenti:

  • Strumenti à corda
  • Strumenti à fiatu

Esempii di strumenti à percussione

  • Tamburu. Composta da una scatula di risonanza cilindrica, coperta da una membrana di diversi materiali chì copre l'apertura, emette suoni quandu hè colpita cù a manu o cù dui cilindri di legnu chjamati bacchette. A so urigine risale à i tempi antichi è hè stata ampiamente aduprata in e marce è e celebrazioni militari.
  • Tamburu. Simile à u tamburinu, ma speciale per l'emissione di suoni di bassu, u timpanu hè di solitu cumpostu da un calderone di ramu cupertu da una membrana, chì richiede di chjappà e so propie bacchette (tamburelli timpanali).
  • Xilofonu. A strisce cù duie o quattru mani è di solitu chjuche in dimensioni, u xilofonu o xilofonu hè fattu di una seria di fogli di legnu di dimensioni diverse, fissate à un sustegnu. Quandu hè colpitu, u boscu ripruduce e diverse note musicali di a scala.
  • Campagna. Formatu cum'è una tazza invertita è fattu di metallo, cum'è e campane di a chjesa o altri ambienti urbani, stu strumentu musicale vibra quandu hè colpitu, di solitu da a battaglia chì hè sospesa in a cuppa.
  • Creà li. Stu strumentu musicale simile à un cimbale hè fattu di dui picculi pezzi metallichi chì sò attaccati cù una cinghia à u pulgaru è l'indice, cum'è e castagnette, è si scontranu à u ritimu desideratu, spessu in parte di una danza.
  • Celesta. Simile à un picculu pianu verticale, opera cù l'impattu di una seria di martelli, cunnessi à e so chjave, chì i colpi colpiscenu contr'à e placche metalliche disposte nantu à risonatori di legnu. Cum'è u pianoforte, hà un pedale per modulà i so soni. Pò esse ancu cunsideratu un strumentu di tastiera.
  • ScatulaPeruvianu o cajon. D'urigine andina è assai pupulare oghje, hè unu di i pochi strumenti di percussione in cui u musicante stà sopra. U sonu hè ottenutu da u frottu o da u colpu di i muri di lignu di a scatula cù e mani.
  • U triangulu. Cù un sonu acutu è indefinitu, hè un triangulu metallicu chì hè colpitu cù una barra di u listessu materiale è hè permessu di vibra, ghjunghjendu à un bellu sonu ancu sopra l'orchestri.
  • Taiko. Si cunnosce cusì i sfarenti tippi di tamburi giappunesi, ghjucati cù bacchette di legnu chjamate bachi. Specificamente, u nome face allusione à un tamburu di basa grande è pesante, immobile per via di e so prupurzione, chì hè colpitu cù una mazza di legnu.
  • Castagnette. Inventata da i Fenici millaie d'anni fà, e castagnette sò tradiziunalmente fatte di legnu è sò fatte à scumbatte trà e dite à u ritmu di u ballu. Sò assai frequenti in cultura andalusa, in Spagna. Ci hè di solitu una punta (manu dritta) è una punta (manu manca).
  • Maracas. I Maracas sò stati inventati in i tempi precolombiani in America, è sò custituiti da una parte sferica piena di particelle percussive, chì ponu esse sementi o piccule pietre. E tribù indigene l'utilizanu sempre, ma soli, mentre chì in a musica caraibica è u folcloru colombianu-venezuelanu sò aduprate in coppia.
  • Tamburu. Cù un timbru assai seriu è indeterminatu, hè di solitu affidatu u compitu di marcà u polsu di a comparsa o di l'orchestra. Si stima chì a so origine ottumana li hà introduttu in Europa à u XVIIIu seculu è da tandu hà evolutu à ciò chì hè oghje.
  • Batteria. Hè un inseme di strumenti, piuttostu cà un solu, postu chì raggruppa i tamburi, i tamburi, i cimbali è i tom in una sola installazione, assai pupulare in i gruppi musicali cuntempuranei. Sò sunati cù duie bacchette di legnu è qualchì strumentu cù un pedale.
  • Gong. Uriginariu di Cina, hè un grande discu metallicu, di solitu fattu di bronzu, cù i bordi curvati in l'internu è chì hè colpitu cù una mazza. Hè nurmalmente suspesu verticalmente è permessu di vibra, spessu cù funzioni rituali o celebrative, in e culture orientali.
  • Tamburinu. Hè un quatru rigidu fattu di legnu o di altru materiale, tondu è cupertu da una membrana fina è chjara, in chì picculi sonagli o fogli di metallu sò inseriti cum'è campane laterali. U so sonu hè precisamente a cumbinazione di u colpu à a membrana è a vibrazione di e campane.
  • Tamburu Bongo. Sò dui corpi di legnu risonanti, unu più chjucu di l'altru, ognunu coperto cù una membrana di pelle senza peli, allungata attraversu anelli di metallo. Hè percussatu cù e mani nude, appughjatu nantu à i ghjinochji è sedendu.
  • Cabasa. Simile à u maraca, eccettu chì si tratta di un corpu cavu è chjosu, cù rintuli metallici à l'internu, chì quandu sò colpiti contr'à a manu o sposti in l'aria producenu u sonu.
  • Rattle. Si compone di un pezzu di legnu o di metallo in u centru è di parechji martelli mobili, chì quandu si giranu intornu à l'asse producenu un sonu caratteristicu, chjamatu rintulà. Hè cumunemente assuciatu cù feste è celebrazioni.
  • Atabaque. Simile à u tamburinu, hè ampiamente adupratu in e culture africane o afrodiscendenti, cum'è u ritmu di u candombe. Sò fatti in forma di canna è si ghjocanu cù e punte di e dite, u polsu è u bordu di a manu.
  • Marimba. Hè cumpostu di stanghe di legnu colpite cù un martellu per ripruduce e note musicali. In fondu, ste barre anu risonatori, chì li danu un sonu più bassu chè u xilofonu.



A Scelta Di L’Editore

Frasi cù connettori di cuntrastu
Determinanti
Frasi cù Would