![Matrici Determinanti teorie Exemplu rezolvat | Examen.md](https://i.ytimg.com/vi/Dd_Avq2Znwc/hqdefault.jpg)
Cuntenutu
U determinanti sò parolle variabili chì accumpagnanu u nome per determinà, quantificà o specificà u so significatu. U numeru è u sessu di u determinatore coincidenu sempre cù u nome chì accumpagna. Per esempiu: Impussibule di truvà questu libru. / u so l'esame era eccezziunale.
I determinanti sò generalmente piazzati davanti à u nome, ancu se ci sò volte quandu sò posti daretu. In questi casi, sò chjamati aggettivi determinanti perchè cumpienu una funzione intermedia trà l'aggettivu è u determinatore. Per esempiu: A vittura quellu.
Tipi di determinanti
- Predeterminanti. Tuttu Tarechja, tarechje, todes.
- Avanzatori. Aghjurnanu u nome in spaziu, tempu è cuntestu.
- Articuli. Indichenu se u nome chì accumpagnanu hè scunnisciutu (o determinatu) o cunnisciutu (o indeterminatu). Sò:
- Determinatu. U, u, u, u.
- Indeterminatu: Unu, unu, unu, unu.
- Neutru. Hè.
- Pussessivu. Indichjaranu quale hà o à quale appartene u nome chì accumpagnanu è indicanu se una o più persone l'anu. Funzionanu ancu cum'è pronomi determinanti o aggettivi:
- Un pussidore unicu
- Singulare. Miu, tù, a so, a nostra, a nostra, a toia, a toia, a so, a toia.
- Plurale. I mo, i vostri, i so, i nostri, i nostri, i vostri, i vostri, i so, i vostri.
- Diversi titulari.
- Singulare. I nostri, i nostri, i vostri, i vostri, i soi.
- Plurale. I nostri, i nostri, i vostri, i vostri, i soi.
- Un pussidore unicu
- Dimustrativu. Indicanu a distanza chì esiste trà l'emittore è l'oggettu o sughjettu di chì si parla. Funzionanu cum'è pronomi determinanti è aggettivi. Pò esse raggruppati cume:
- Vicinu. Questu questu questi questi.
- A mità. Quella, quella, quelle, quelle.
- Luntanu. Quellu quelli quelli.
- Articuli. Indichenu se u nome chì accumpagnanu hè scunnisciutu (o determinatu) o cunnisciutu (o indeterminatu). Sò:
- Quantificatori. Contanu, elencanu, indicanu quantità.
- Intensivu o indefinitu. Denotanu quantità in modu indeterminatu, indefinitu o imprecisu.
- Estensivu. Cusì, menu, più.
- Indifinitu. Alcuni, abbastanza, troppu, veru, pocu, nimu, assai, altri, abbastanza pochi, pochi, alcuni, troppu, certi, altri, assai, nimu, alcuni, abbastanza, certi, troppu, nimu, altri , assai, certi, pochi, abbastanza, certi, altri, nimu, assai, troppu.
- Numerali. Denotanu ordine, numeru, quantità, divisibilità, multiplicità o distribuzione. Inoltre, ponu serve da prunome o da aggettivu determinante.
- Distributivu. Tramindui di noi.
- Partitivu o divisore. Mità, terza.
- Multiplicativi. Doppiu, triplu, quadruplu, quintuplu, sei volte.
- Cardinali. Unu, unu, dui, trè, quattru, cinque, centu, mille.
- Ordinali. Prima, prima, seconda, seconda, terza, terza, decima, decima.
- Intensivu o indefinitu. Denotanu quantità in modu indeterminatu, indefinitu o imprecisu.
- Esclamazione è interrugazione. Intruducenu u nome in una dumanda o esclamazione. Sò aduprati à u principiu di una frasa esclamativa o interrogativa. Inoltre, funzionanu cum'è pronomi.
- Esclamativu. Quantu ...! Quantu ...! Quantu ...! Quantu ...! Chì ...!
- Interrugativi. Quantu ...? Quantu ...? Quantu ...? Quantu ...? Chì ...?
Frasi cù i determinanti
Frasi cù determinanti pusessivi
- I nostri casa hè nantu à a riva di u lavu.
- I nostri i zitelli stavanu in u parcu.
- u so a bicicletta hè stata dannighjata.
- Aghju trovu u vostru collant.
- u so u cane hà pulci.
- Questa matita hè toiu.
- Tù fratellu hà fattu un scopu.
- U mo orecchini sò in bagnu.
- U so i nipoti sò innamurati.
- Eiu a casa hè u so casa.
Frasi cù i determinanti numerali
- Tramindui i studienti anu fiascatu l'esame.
- Top cinque quand'elli ghjunghjenu à u bar anu una bevanda gratuita.
- L'impressione doppia a faccia hè più economica.
- Questu artefattu hà un cinque volte funzione.
- Tre i zitelli si sò persi in piaghja.
- Sò in u sicondu pusizione di classamentu.
- Tre mesi aghju avutu à aspettà chì u mo ordine ghjunghji.
- U quartu a casa hè di a mo minnanna.
- U a mità di l'invitati eranu in ritardu.
- Ci hè a piattu per persona.
- A preparazione porta Duicentu grammi di zuccheru.
- Surplus quattru buttigli.
- Andà in Parigi era u mo sicondu opzione.
- Era u mo primu patrone.
- L'uffiziu hè in u settimu pianu.
- Sò in u stanza annu di l'università.
- U filmu dura settanta
- Hai a matita à a manu?
- Hè u quartu u tempu mi dumanda a listessa cosa.
- U racontu hà quattru pagine.
Frasi cù determinanti indefiniti
- A stanza hà troppu luce.
- aghju più famitu cà nanzu.
- Ùn avemu micca nimu certezza ancu.
- U studiente elencatu qualchi formule.
- Fa mi vede altri cantadori cum'è ellu.
- ci aspettavamu menu ripercussioni.
- U filmu hà Parechji sbagli.
- Bisognu più soldi.
- Ùn avete micca Innò guai.
- Ùn pudete micca esse cusì stancu.
Frasi cù determinanti esclamativi è interrogativi
- ¿Què hè u libru u più interessante nantu à a Prima Guerra Mundiale?
- ¡Quantu portafogli chì avete!
- ¡Què cusì bella nutizia chì vi aghju dettu!
- ¿Quantu argentu avete bisognu?
- ¿Quantu figlioli avete?
Frasi cù predeterminati
- Tuttu u mondu applaudia.
- aghju tuttu u dopu meziornu liberu.
- Tutti i studienti anu passatu l'esame.
- Tutti i ballerini devenu vèstinu di biancu.
Frasi cù determinanti dimustrativi
- este libru hè assai interessante.
- Quelli e calze sò vechje.
- Què u gattinu hè di a mo minnanna.
- Quessi i vestiti sò troppu grandi per mè.
- Questu cravatta megliu partite.
Determinanti o avverbi?
Hè cumunu di cunfonde certi determinanti cù l'avverbi. A differenza hè chì l'avverbi mudificanu u verbu, mentre i determinanti mudificanu u nome. Inoltre, l'avverbi ùn varienu micca in genere è numeru è i determinanti.
Per esempiu: U zitellu avia troppu gioia. / U zitellu era troppu cuntentu. In u primu casu, a parolla "troppu" funziona cum'è determinante (è varieghja in genere è numeru per coincide cù u nome "gioia"), mentre chì in u secondu casu funziona cum'è avverbiu (ùn varieghja micca in genere è numeru).
Determinanti o prunomi?
A maiò parte di i determinanti cumpienu ancu a funzione di i prunomi, sia mantenendu a so forma, mudificendula o adattendola. Per esempiu: U mo i zitelli anu manghjatu ghjacciu. ("u mo" hè determinativu) / Cù u mo i zitelli anu manghjatu ghjacciu ("u mo" hè un prunome).