Cuntenutu
U materiali cunduttivi Sò quelli chì offrenu poca resistenza à u passaghju di l'elettricità. L'elettroni ponu circulà liberamente attraversu u materiale perchè sò ligeramente legati à l'atomi è ponu dunque cunduce l'elettricità. Per esempiu: aluminium, bronzu, nickel, oru.
Ancu se tutti i materiali permettenu a cunduzione di corrente elettrica à un certu gradu, quelli chì a facenu megliu sò ricunnisciuti cum'è cunduttori, mentre i materiali chì ùn permettenu micca l'elettricità di passà sò insulatori. Ci hè un livellu mediu trà i dui cumposti da materiali semiconduttori, chì si comportanu cum'è isolatori in certe circustanze ma a so conducibilità pò esse alterata secondu e cundizioni à chì sò sottumessi.
Chimicamente, u prucessu chì si faci cù i materiali cunduttivi hè chì alcuni elettroni passanu liberamente da un atomu à l'altru attraversu un prucessu di differenza di potenziale trà l'estremità di u cunduttore. Stu muvimentu di l'elettroni hè u currente elettricu.
I Cunduttori, allora, sò quelli chì anu un gran numeru di elettroni liberi chì si movenu per u materiale, trasmettendu a carica più faciule da un oggettu à l'altru. Per discrive questi materiali, in parechje occasioni si face un paragone cù una pipa per chì passa un forte flussu d'acqua.
I meccanismi di conducibilità ùn sò micca identichi in i trè stati di a materia. In u casu di i liquidi, a conducibilità hè legata à a presenza di sali in soluzione, mentre chì in i solidi, a conducibilità hè legata à e bande di valenza è à a furmazione di un nuvulu di elettroni.
Vi pò serve:
- Materiali semiconduttori
- Materiali isolanti
- Materiali supraconduttori
Tipi di cunduttori
Sicondu u modu in cui a cunduzione hè realizata è basata, materiali di stu tippu sò generalmente classificati cume:
- Conduttori metallichi. Sò quelli chì anu una cunduzione elettronica, postu chì i purtatori di e cariche sò elettroni liberi. Questu accade perchè i metalli è e leghe appartenenu à stu gruppu.
- Conduttori elettrolitichi. Sò quelli chì anu una cunduzione di tipu ionicu, induve e sostanze si dissocianu totalmente o in parte, formendu ioni pusitivi o negativi, chì sò i purtatori di carica. Quì u passaghju di a corrente elettrica si faci in ligna cù un spiazzamentu di a materia è cù una reazione chimica.
- Materiali cunduttivi gassosi. Sò quessi gasi chì sò stati ionizzati (anu persu o guadagnatu elettroni) è cusì anu acquistatu a capacità di cunduce l'elettricità. Ancu s'ellu ùn sò micca usati spessu, l'aria hè un gas è in certe cundizioni hè un grande cunduttore di elettricità, chì hè evidenziata da fulmini è scariche elettriche di stu tippu.
Esempii di materiali cunduttivi
Argentu puru ( *) | Galliu | Tungstenu |
Rame tempratu ( * *) | Nickel | Ferru |
Aluminium | Grafit | Ghisa |
Zingu puru | Tantaliu | Ramu |
Bronzu cù fòsforu | Bronzu | Oru |
Brass | Metal Zincatu | Aria ionizzata |
Acciaiu |
(*) Arghjentu puru: Elementu cunnisciutu per esse u megliu cunduttore di l'elettricità.
(**) Rame tempratu: Ancu s'ellu ùn hè micca efficace quant'è l'argentu, hè più prezzu è dunque più largamente adupratu.
- Cuntinuà cù: Cunduzione, Cunvezione è Radiazione