Scienza è Tecnulugia

Autore: Laura McKinney
Data Di Creazione: 10 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 14 Maghju 2024
Anonim
Scienza è Tecnulugia - Enciclopedia
Scienza è Tecnulugia - Enciclopedia

Cuntenutu

In u mondu cuntempuraneu hè cumunu di riferisce à u scienza è u tecnulugia guasi sinonimu, datu chì a relazione trà i dui hè estremamente stretta è chì u so effettu cumbinatu ci hà permessu di mudificà u mondu cum'ella ci vole, soprattuttu da a cosiddetta Rivuluzione Tecnologica di a fine di u XXu seculu.

Tuttavia, sò discipline separate, cù parechji punti di similarità è ancu numerose differenze, chì anu da fà cù u so approcciu, i so obiettivi è e so procedure.

U scienza, per contu vostru, hè un sistema urdinatu di cunniscenza è sapè fàchì adopra u metudu di osservazione, sperimentazione è riproduzione cuntrullata per capisce e leggi chì guvernanu a realità circundante.

Ancu se a scienza data di l'antichità, hà cuminciatu à esse chjamata cum'è tale è à avè una piazza centrale in u pensamentu di l'umanità à a fine di l'Europa medievale, quandu l'ordine religiosu è teologicu, chì a massima espressione era a fede, cedeu l'ordine di u raziunale è di u dubbitu.


U tecnulugia, invece, hè un inseme di cunniscenze tecniche, vale à dì, di prucedure o protokolli chì permettenu ottene un risultatu specificu da un inseme di premessi è sperienze. Questa cunniscenza tecnica hè urdinata scientificamente basata nantu à a creazione è u cuncepimentu di oggetti, strumenti è servizii chì rendenu a vita più faciule per l'omu.

"Tecnulugia" hè un termine recente, chì vene da l'unione di a tecnica (tecnë: arte, prucedura, cummerciu) è cunniscenza (allughjassi: studiu, cunniscenza), postu chì nasce per via di u pensamentu scientificu di l'omu, applicatu à a risoluzione di prublemi specifici o à a soddisfazione di desideri specifici.

Vede ancu: Esempii di Scienza è Tecnulugia

Differenze trà scienza è tecnulugia

  1. Differenu in u so scopu fundamentale. Ancu se entrambe collaboranu strettamente, a scienza persegue l'obiettivu di allargà o allargà a cunniscenza di l'omu, senza fà casu à l'applicazioni o i ligami di detta cunniscenza cù a realtà immediata o i prublemi chì ponu esse risolti cun ella. Tuttu què, invece, hè l'ughjettivu direttu di a tecnulugia: cumu aduprà e cunniscenze scientifiche urganizate per affruntà bisogni umani cuncreti.
  2. Differenu in a so dumanda fundamentale. Mentre a scienza dumanda à u perchè di e cose, a tecnulugia hè più primurosa di u perdonu. Per esempiu, se a scienza dumanda perchè u sole splende è emette calore, a tecnulugia s'inchieta di cume pudemu prufittà di ste pruprietà.
  3. Differenu in u so livellu di autonomia. Cum'è discipline, a scienza hè autonoma, persegue i so propri percorsi è ùn richiede inizialmente a tecnulugia per cuntinuà a so strada. A tecnulugia, invece, dipende da a scienza da ottene
  4. Differenu in a so età. A scienza cum'è metudu di osservazione di u mondu pò esse tracciata finu à i tempi antichi, quandu sottu u nome di Filosofia furnia à l'umanità spiegazioni più o menu oggettive è ragiunamentu nantu à a natura di a realtà. A tecnulugia, invece, hà a so origine da u sviluppu di e tecniche scentifiche è a cunniscenza di l'omu, essendu dunque dopu à a so apparizione.
  5. Differenu in a so metodulugia. A scienza hè nurmale trattata in un pianu elucubrativu, vale à dì teoricu, ipoteticu, d'analisi è di deduzione. A tecnulugia, invece, hè assai più pratica: adopra ciò chì hè necessariu per uttene obiettivi specifici ligati à u mondu di fatti.
  6. Differenu in a so urganizazione accademica. Mentre e scienze sò generalmente cunsiderate campi autonomi di cunniscenza, più o menu applicati à a vita d'ogni ghjornu (Scienzeappiicatu), e tecnulugie custituiscenu approcci interdisciplinari è multipli à i prublemi da risolve, allora usanu più di un campu scentificu per questu.

Reazione scientifica-tecnologica

Duverebbe esse clarificatu, una volta capite e differenze trà scienza è tecnulugia, chì entrambi i approcci tendenu à collaborà è à furnisce feedback, vale à dì chì a scienza serve per creà tecnulugia nova è serve per studià megliu i sfarenti campi d'interessu scientificu.


Per esempiu, l'osservazione di e stelle ci hà datu l'astronomia, chì inseme cù l'ottica anu inspiratu u sviluppu di i telescopi, ciò chì a so volta hà permessu un studiu più cumpletu di i fenomeni astrologichi.


Vi Cunsigliemu Di Vede

Scie
Enumerazione