Carboidrati (è a so funzione)

Autore: Peter Berry
Data Di Creazione: 12 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
CHIMICA ORGANICA - Lezione 6 - I CARBOIDRATI
Video: CHIMICA ORGANICA - Lezione 6 - I CARBOIDRATI

Cuntenutu

U carbuidrati, cunnisciutu cum'è carbuidrati o carboidrati, sò e biomolecule essenziali per furnisce l'energia à l'esseri viventi in una manera immediata è strutturale, eccu perchè sò presenti in a struttura di e piante, animali è funghi.

U carbuidrati sò cumposti da cumbinazioni atomichi Carbone, Idrogenu è Ossigenu, urganizati in una catena carbonica è vari gruppi funziunali attaccati, cum'è carbonile o idrossile.

Da quì u termine "Carboidrati" ùn hè micca veramente precisa, postu chì ùn si tratta micca di molecule di carbonu idratatu, ma chì ferma per via di a so impurtanza in a scuperta storica di questu tipu di cumposti chimichi. Puderanu comunemente esse chjamati zuccheri, saccaridi, o carboidrati.

U ligami moleculari di carbuidrati sò putenti è assai energichi (di tippu covalente), chì hè per quessa chì custituiscenu a forma di almacenamentu di energia per eccellenza in a chimica di a vita, facendu parte di biomolecule più grandi cum'è prutetta o lipidi. Similmente, alcuni di elli custituiscenu una parte vitale di u muru cellulare di e piante è di a cuticula di l'artropodi.


Vede ancu: 50 Esempii di Carbuidrati

I carboidrati sò divisi in:

  • Monosaccaridi. Furmatu da una sola molecula di zuccheru.
  • Disaccaridi. Cumpostu da duie molecule di zuccheru inseme.
  • Oligosaccharidi. Cumpostu da trè à nove molecule di zuccheru.
  • Polisaccaridi. Catene di zuccheru prolungate chì implicanu parechje molecule è chì sò impurtanti polimeri biologichi dedicati à a struttura o à l'immagazzinamentu di l'energia.

Esempii di carboidrati è a so funzione

  1. Glucosiu. Molecula isomerica (dotata di listessi elementi ma architettura diversa) di frutosiu, hè u cumpostu u più abbundante in natura, postu chì hè a principale fonte d'energia à livellu cellulare (per via di a so ossidazione catabolica).
  2. Ribose. Una di e molecule chjave per a vita, face parte di i blocchi di basa di sostanze cum'è ATP (adenosina trifosfat) o RNA (acidu ribonucleicu), essenziale per a ripruduzione cellulare.
  3. Deossiribosu. U rimpiazzamentu di u gruppu idrossilu da un atomu di idrogenu permette à u ribosiu di esse cunvertitu in un desossisugaru, chì hè vitale per integrà i nucleotidi chì formanu e catene di DNA (àcitu desossiribonucleicu) induve si trovanu l'infurmazioni generiche di l'essere vivu.
  4. Fruttosiu. Prisente in frutti è ligumi, hè una molecula surella di glucosiu, cù a quale formanu u zuccheru cumunu.
  5. Gliceraldeide. Hè u primu zuccheru monosaccharidu ottenutu per fotosintesi, durante a so fase scura (ciclu Calvin). Hè un passu intermediu in numerose vie di u metabolismu di u zuccheru.
  6. Galattosiu. Stu zuccheru simplice hè cunvertitu in glucosiu in u fegatu, cusì serve di trasportu d'energia. Insemi cun questu, forma ancu u lattosiu in u latte.
  7. Glicogenu. Insolubile in acqua, questu polisaccaride di riserva energetica hè abbundante in i musculi, è in una misura minore in u fegatu è ancu in u cervellu. In situazione di necessità energetica, u corpu u dissolve per idrolisi in novu glucosiu da cunsumà.
  8. Lattosiu. Composta da l'unione di galattosiu è glucosiu, hè u zuccheru di basa in u latte è in i fermenti lattieri (furmagliu, yogurt).
  9. Eritrosa. Presente in u prucessu fotosinteticu, esiste in natura solu cum'è D-eritrose. Hè un zuccheru assai sulùbile cù un aspettu sciroppu.
  10. Cellulosa. Cumpostu di unità di glucosiu, hè u biopolimeru u più abbundante in u mondu, cù a chitina. E fibre di i muri cellulari di e piante ne sò custituite, dendu li un sustegnu, è hè a materia prima di carta.
  11. Amidu. Cum'è u glicogenu face una riserva per l'animali, l'amidu u face per i vegetali. Hè un macromolecula di polisaccaridi cum'è amilosiu è amilopectina, è hè a surghjente energetica più cunsumata da l'omu in a so dieta regulare.
  1. Chitina. Ciò chì face a cellulosa in e cellule vegetali, a chitina face in funghi è artropodi, dendu li una forza strutturale (esoscheletru).
  2. Fucosa: Monosaccaride chì serve da ancura per e catene di zuccheru è hè di primura per a sintesi di fucoidina, un polisaccaride per usi medicinali.
  3. Ramnosa. U so nome vene da a pianta da a quale hè stata prima estratta (Rhamnus fragula), face parte di pectina è altri polimeri vegetali, è ancu di microorganismi cum'è micobatterie.
  4. Glucosamina. Adupratu cum'è supplementu dieteticu in u trattamentu di e malatie reumatiche, questu amminu-zuccheru hè u monosaccaridu u più abbundante chì esiste, prisente in i muri cellulari di i funghi è in e cunchiglie di l'artropodi.
  5. Saccarosu. Cunnisciutu ancu cum'è zuccheru cumunu, si ritrova abbondantemente in natura (meli, granu, canna da zuccheru, barbabietola). È hè u dolcificante più cumunu in a dieta umana.
  6. Stachiosi. Micca interamente digeribile da l'omu, hè un pruduttu tetrasaccharide di l'unione di glucosiu, galattosiu è fruttosiu, prisente in parechje verdure è piante. Pò esse adupratu cum'è edulcorante naturale.
  7. Cellobiose. Un doppiu zuccheru (dui glucose) chì apparisce durante a perdita d'acqua da a cellulosa (idrolisi). Ùn hè micca di natura libera.
  8. Matosa. U zuccheru di maltu, cumpostu da duie molecule di glucosiu, cuntene una carica energetica assai alta (è glicemica), è si ottiene da granu d'orzu germinatu, o per idrolisi di amidu è glicogenu.
  9. Psico. U monosaccaride di natura rara, pò esse isolatu da l'antibioticu psicofuranina.Fornisce menu energia chè u saccarosu (0,3%), eccu perchè hè investigatu cum'è sustitutu dieteticu in u trattamentu di i disordini glicemichi è lipidi.

Puderanu serve:


  • Esempii di Lipidi
  • Chì funzione cumprenenu e proteine?
  • Chì sò l'elementi traccia?


Cunsigliatu

Verbi finiti in -jear, -jir è -jer
Filetti
Applicazioni di petroliu