Metalli è Nonmetalli

Autore: Peter Berry
Data Di Creazione: 11 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
Non Metallic Metal for Dummies (like me)
Video: Non Metallic Metal for Dummies (like me)

Cuntenutu

Tutta a materia cunnisciuta hè cumposta da atomi, da 112 elementi chimichi chì custituiscenu u tavula periodica. Questi elementi sò classificati, secondu a so natura è e so proprietà, in metalli è non metalli.

Solu 25 di l'elementi 112 sò metallichi, generalmente venenu da minirali è cù pruprietà elettriche è interazzione studiate à fondu da a chimica inorganica. D’altronde, u restu di l’elementi, quelli non metallici, sò necessarii per a vita è custituiscenu e sfarente forme di materia urganica cunnisciuta.

Differenze trà metalli è non metalli

Metalli è non metalli sò distinti in e so proprietà fundamentali è i so tippi di reazzioni pussibuli.

  • U metalli sò, eccettu u mercuriu, solidi à temperatura ambienti. Sò lucenti, più o menu ductile è maleable, è sò boni cunduttori di elettricità è calore. In cuntattu cù l'ossigenu o l'acidi, s'ossidanu è corrughjanu (perdita di l'elettroni) postu chì i so strati esterni anu una bassa incidenza d'elettroni (3 o menu).
  • U senza metalli, invece, sò generalmente poveri cunduttori di elettricità è calore, di apparenze assai varie è punti di fusione in generale ben sottu à i metalli. Parechji esistenu solu in a formula biatomica (moleculare), ponu esse dolci cum'è u zolfu o duri cum'è u diamante, è ponu esse truvati in unu di i trè stati di a materia: gasu, liquidu è solidu. Inoltre, a so apparizione ùn riflette micca di solitu a luce è ponu avè culori diversi.

Infine, l'elementi metallichi sò di solitu uniti da relazioni elettromagnetiche (ioni carichi), mentre chì l'elementi non metallichi formanu strutture moleculari cumplesse attraversu ligami di vari tipi (idrogenu, peptide, ecc.). Da quì u chimica organica o a vita hè quella di l'ultimi, ancu se i corpi vivi sò cumposti da cumbinazioni di i dui tippi d'elementi.


Esempii di metalli

  1. Ferru (Fe). Ancu chjamatu ferruHè unu di i metalli i più abbundanti in a crosta terrestre, chì custituisce u core stessu di a pianeta, induve hè in un statu liquidu. A so pruprietà più impressiunante, fora di a so durezza è fragilità, hè a so grande capacità ferromagnetica. Attraversu l'alleazione cù u carbonu hè pussibule ottene l'acciaiu.
  2. Magnesiu (Mg). U terzu elementu più abbundante di a Terra, sia in a so crosta sia dissoltu in i mari, ùn si trova mai in natura in statu puru, ma cum'è ioni in sali. Hè essenziale per a vita, utilizabile per leghe è altamente infiammabile.
  3. Oru (Au). Un metallu preziosu giallu luminosu è dolce chì ùn reagisce micca cù a maiò parte sustanzi chimichi eccettu per cianuru, mercuriu, cloru è candeghju. Durante a storia hà ghjucatu un rolu vitale in a cultura economica umana, cum'è simbulu di ricchezza è sustegnu per e valute.
  4. Argentu (Ag). Un altru di i metalli preziosi hè biancu, luminosu, duttile è maleable, si trova in natura cum'è parte di vari minerali o cum'è steli puri di l'elementu, postu chì hè assai cumunu in a crosta terrestre. Hè u megliu cunduttore di calore è elettricità cunnisciutu.
  5. Aluminium (Al). Metale assai ferru, micca ferromagneticu, u terzu u più abbundante in a crosta terrestre. Hè apprezzatu assai in i cumerci industriali è di u ferru è di l'acciaiu, postu chì per mezu di leghe hè pussibule ottene varianti di resistenza maiò ma chì mantenenu a so versatilità. Hà una bassa densità è assai bona resistenza à a currusione.
  6. Nickel (Ni). Metallo assai biancu ductile è assai malleabile, un bon cunduttore di elettricità è calore, oltre à esse ferromagneticu. Hè unu di i metalli densi, cù iridiu, osmiu è ferru. Hè vitale per a vita, chì face parte di parechji enzimi è prutetta.
  7. Zincu (Zn). Hè un metalu di transizione simile à u cadmiu è u magnesiu, spessu adupratu in i prucessi di galvanizazione, vale à dì u rivestimentu protettivu di altri metalli. Hè assai resistente à a deformazione plastica fredda, chì hè per quessa hè travagliatu sopra à 100 ° C.
  8. Piombu (Pb). L'unicu elementu capace di piantà a radioattività hè u piombu. Hè un elementu assai particulare, data a so flessibilità moleculare unica, a facilità di fusione è a resistenza relativa à l'acidi forti cum'è sulfuricu o cloridrico.
  9. Stagnu (Sn). Metale pesante è faciule ssidazione, adupratu in parechje leghe per furnisce resistenza à a currusione. Quandu hè piegatu, produce un sonu assai distintivu chì hè statu soprannomu u "stridu di stagnu".
  10. Sodiu (Na). U Sodiu hè un metallu alcalinu dolce è argentu chì si trova in u sale marinu è in l'alite minerale. Hè altamente reattivu, ossidabile, è hà una reazione esotermica violenta quandu si mischia cù l'acqua. Hè unu di i cumpunenti vitali di l'organisimi vivi cunnisciuti.

Esempii di non metalli

  1. Idrogenu (H). L'elementu più cumunu è abbundante in l'universu, hè un gasu chì si trova sia in l'atmosfera (cum'è una molecula diatomica H2) cum'è parte di a grande maggioranza di cumposti urganichi, è ancu brusgiatu per fusione in u core di e stelle. Hè dinò l'elementu u più leggeru, inodore, incolore è insolubile in acqua.
  2. Ossigenu (O). Indispensevule per a vita è adupratu da l'animali per i so prucessi di uttene energia (respirazione), stu gasu (O2) forma altamente reattiva ossidi cù guasi tutti l'elementi di a tavula periodica eccettu i gasi nobili. Forma guasi a metà di a massa di a crosta terrestre è hè vitale per l'apparizione di l'acqua (H2O).
  3. Carbone (C). L'elementu centrale di tutta a chimica organica, cumunu à tutti l'esseri viventi cunnisciuti è parte di più di 16 milioni di cumposti chì ne anu bisognu. Si trova in natura in trè forme sfarente: carbone, grafite è diamanti, chì anu u listessu numeru di atomi, ma disposti in modi diversi. Insemi cù l'ossigenu forma diossidu di carbonu (CO2) essenziale per a fotosintesi.
  4. Zolfu (S). Elementu dolce, abbundante è cù un odore caratteristicu, hè cumunu à l'attività di guasi tutti l'urganismi vivi, è abbundante in cuntesti vulcanichi. Giallu è insolubile in acqua, hè di primura per a vita organica è estremamente utile in i prucessi industriali.
  5. Fosforu (P). Malgradu ùn esse mai in un statu nativu in natura, hè una parte indispensabile di parechji cumposti organichi è di u esseri viventicum'è DNA è RNA, o ATP. Hè assai reattivu è quandu hè in cuntattu cù l'ossigenu emette luce.
  6. Azotu (N). Normalmente gas diatomicu (N2) chì custituisce u 78% di l'aria in l'atmosfera è hè prisente in numerose sostanze organiche cume l'ammoniaca (NH3), malgradu esse un gas à bassa reattività paragunatu à l'idrogenu o l'ossigenu.
  7. Eliu (He). U secondu elementu u più frequente in l'universu, soprattuttu cum'è un pruduttu di a fusione stellare di l'idrogenu, da u quale nascenu elementi più pesanti. Si tratta di un Gas nobile, vene à dì, di reattività guasi nulla, incolore, inodore è assai leggeru, spessu adupratu cum'è insulante o cum'è refrigerante, in a so forma liquida.
  8. Cloru (Cl). U cloru in a so forma più pura hè un gas giallu estremamente tossicu (Cl) cun un odore spiacevule. Tuttavia, hè abbundante in natura è face parte di parechje sostanze organiche è inorganiche, chì sò assai essenziali per a vita. Insemi cù l'idrogenu, forma l'acidu cloridru (HCl), unu di i più putenti chì esistenu.
  9. Iodiu (I). Elementu di u gruppu di alogeni, ùn hè micca assai reattivu è elettronegativu, malgradu u quale hè adupratu in medicina, in arti fotografiche è cum'è colorante. Malgradu esse un non-metale, hà caratteristiche metalliche curiose è hè reattivu à u mercuriu è u zolfu.
  10. Seleniu (Se). Insolubile in acqua è alcolu, ma solubile in etere è disulfuru di carbonu, questu elementu hà proprietà fotoelettriche (converte a luce in elettricità) è hè una parte necessaria di a fabricazione di vetru. Hè ancu un nutriente per tutte e forme di vita, essenziale per parechji amminicidi è presente in parechji alimenti.



I Nostri Publicazioni

Animali in ibernazione
Atmosfera surriscaldata
Sostanze Corrosive