Sostanze Corrosive

Autore: Peter Berry
Data Di Creazione: 13 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
VIDEO NAPO SOSTANZE CORROSIVE
Video: VIDEO NAPO SOSTANZE CORROSIVE

Cuntenutu

U sustanzi currusivi Sò quelli chì sò capaci di distrugge o danneghje irreversibilmente quelle superfici cù i quali venenu in cuntattu.

E sostanze corrosive sò periculose per criaturi viventi, pò causà irritazione o brusgiature à i tessuti di a pelle, di l'ochji, di e vie respiratorie o di e vie gastrointestinali chì puderebbenu purtassi à a morte. Stu tipu d'incidenti sò cunnisciuti cum'è brusgie chimiche.

Sti tippi di materiali devenu esse aduprati cù l'attrezzatura isolante adatta: guanti, vestiti, maschere facciali. In i lochi induve hè depositu o cuntenutu, secondu e regulazioni internaziunali, specificate cù a icona di corrosione standard.

Generalmente, sostanze corrosive avè un pH estremu, vale à dì, estremamente acidu o basicu, ancu se ponu ancu esse sustanze altamente ossidanti o di un'altra natura. In cuntattu cù l'acidi di materia urganica catalizà idrolisi lipidica o denaturazione di prutetta, risultatu dinò in una pruduzzione calurica chì l'effettu cumunu porta à a distruzzione irreparabile di u tessutu. E basi, invece, asciuganu a materia urganica in modu estremu.


Esempii di sustanzi currusivi

  1. Acidu cloridru. Cù a formula HCl, è cunnisciuta ancu cum'è acidu muriaticu o eau-forteHè cumunu di estrallu da u sale marinu, o di pruducelu subitu durante a combustione di certi plastichi. Hè estremamente corrosivu è hà un pH inferiore à 1, per quessa hè adupratu cum'è solvente, cum'è solvente industriale o cum'è catalizatore in a produzzione di altre sostanze chimiche.
  2. Acidu nitru. Di formula HNO3, hè un liquidu viscosu cumunemente adupratu cum'è reagente in laburatoriu, postu chì face parte di l'elementi chì custituiscenu u Trinitrotoluene (TNT) o di parechji fertilizanti cum'è u nitratu d'ammoniu. Pò esse ancu trovu scioltu in piove acide, un cunnisciutu fenomenu ambientale cunsequenza di a pulluzione di l'acqua.
  3. Acidu sulfuricu. A so formula hè H2SW4 è hè unu di i prudutti i più elaborati in u mondu, postu chì hè spessu adupratu per ottene fertilizanti, o per sintetizà acidi, sulfati o ancu in l'industria petrochimica. Hè ancu utile in industria di acciai è in a fabricazione di tutti i tipi di batterie.
  4. Àcitu formicu. Cunnisciutu cum'è acidu metanoicu è formula CH2OR2, hè u più simplice di l'acidi organici, spessu secreti da insetti cum'è a furmicula rossa (Formica rufa) o l'ape cum'è mecanismu di difesa tossica. Hè ancu pruduttu da l'ortiche, o in piove acide per via di l'inquinamentu atmosfericu. In piccule quantità pò causà irritazioni minori, ma malgradu l'origine naturale hè un acidu forte.
  5. Acidu aceticu cuncentratu. Chjamatu acidu metilcarbossiliu o acidu etanoicu è formula chimica C2H4OR2, hè l'acidu di l'acitu, chì li dà u so gustu è l'odore amari caratteristici. Hè ancu un acidu organicu, cum'è l'acidu formicu, ma hè estremamente debule cusì e so applicazioni sò varie è micca risicate. Ancu cusì, in concentrazioni assai elevate puderia esse periculosu per a salute.
  6. Cloruru di zincu. Clorur di zincu (ZnCl2) hè un solidu più o menu biancu è cristallinu, assai solubile in acqua, ampiamente adupratu in l'industria tessile è cum'è catalizatore in laburatoriu. Ùn hè micca particularmente tossicu, ma in presenza d'acqua reagisce esotermicamente (ancu quella in l'aria ambiente) è pò esse particularmente corrosivu, soprattuttu à a cellulosa è a seta.
  7. Clorur d'aluminiu. Di formula AlCl3, Si tratta di un cumpostu chì hà proprietà acide è basiche in listessu tempu, secondu cumu hè diluitu. Hè un poveru cunduttore elettricu è hà un puntu di fusione è un puntu d'ebbulenza bassi, ghjè per quessa hè adupratu in prucessi chimichi cum'è catalizatore per e reazzioni, in a preservazione di u legnu o in a crepa d'oliu. L'esposizione à questu compostu hè estremamente dannosa per u corpu, è pò lascià sequelle permanenti in pocu tempu di esposizione è cun pronta assistenza medica.
  8. Trifluoruru di bore. A so formula hè BF3 è hè un gas tossicu incolore chì forma nuvole bianche in aria umida. Hè spessu usatu in u laboratoriu cum'è acidu Lewis è per ottene altri cumposti cun boru. Hè un metallu currusivu assai forte, chì pò manghjà in inox in presenza di umidità.
  9. Idrossidu di sodiu. A soda caustica o soda caustica, cù a formula NaOH, hè una basa assai desiccante chì esiste cum'è solidi cristallini bianchi è inodori, chì a so dissoluzione in acqua o un acidu genera una grande quantità di calore. Hè adupratu in percentuali più o menu puri in l'industria di carta, tessili è detergenti, è ancu in l'industria petrolifera.
  10. Idrossidu di potassiu. Cunnisciutu cum'è putassa caustica è cù a formula chimica KOH, hè un cumpostu inorganicu altamente desiccante, chì a so corrosività naturale hè aduprata in applicazioni cum'è saponificatore di grassu (in a produzzione di sapone). A so dissoluzione in acqua hè esotermica, vale à dì, genera energia termica.
  11. Idruru di sodiu. Cù a formula NaH, hè una sostanza assai pocu solubile cù un culore trasparente, classificatu cum'è basa forte quant'è capace di deprotonizà vari acidi di laburatoriu. In più di questu, hè un dissiccante putente, postu chì immagazzina enormi quantità di idrogenu, rendendulu altamente causticu è adupratu cum'è solvente.
  12. Dimetil sulfatu. In cundizioni nurmali, questu compostu di formula chimica C2H6OR4S hè un liquidu incolore, oliu, cù un ligeru odore di cipolla, listatu cum'è un forte alchilatore. Hè altamente tossicu: cancerigenu, mutagenu, corrosivu è velenosu, dunque u so usu in i prucessi di metilazione di laburatoriu hè normalmente rimpiazzatu cù altri reagenti più sicuri. Hè ancu periculosu per l'ambiente è volatile, hè per quessa chì hè statu spessu cunsideratu cum'è un'arma chimica probabile.
  13. Fenolu (acidu carbolicu). Formula chimica C6H6O è numerosi nomi alternativi, questu cumpostu in a so forma pura hè un solidu cristallinu biancu o incolore, chì pò esse sintetizatu da u ssidazione di benzene. Hè in una grande dumanda in l'industria di a resina, è ancu in a fabricazione di nylon, ma ancu cum'è cumpunente di fungicidi, antisettici è disinfettanti. Hè facilmente infiammabile è corrosivu.
  14. Clorur di acetil. Chjamatu ancu cloruro di etanoil, hè un alogenuru derivatu da l'acidu etanoico, chì à temperatura è pressione di l'ambiente hè incolore. Hè un cumpostu chì ùn esiste micca in natura, postu chì in presenza d'acqua si decompone in acidu etanoicu è acidu cloridrico. Hè ampiamente adupratu cum'è colorante, disinfettante, insetticida è ancu cum'è anesteticu, malgradu esse corrosivu per reazione.
  15. Ipocloritu di sodiu. Cunnisciutu cum'è bleach Quandu hè scioltu in acqua, stu cumpostu cù a formula chimica NaClO hè un forti ossidante è altamente reattivu cù u cloru, formendu cusì gasi tossicamente letali. Ampiamente adupratu cum'è candeggina, purificatore d'acqua è disinfettante, postu chì in certe concentrazioni hà a capacità di scioglie a materia urganica à u cuntattu.
  16. Cloroformiatu Benzilicu. Hè un liquidu oliu cù un odore sgradevole chì pò varià da incolore à giallastu è hà a formula chimica C8H7CLO2. Periculosu per l'ambiente è l'animali acquatichi, diventa fosfogenu quandu hè riscaldatu è diventa altamente infiammabile. Hè carcinogenu è assai corrosivu.
  17. Metalli alkali elementari. Ogni metallo alcalinu in a so presentazione più pura o elementare, cume u litiu (Li), u potassiu (K), u rubidiu (Rb), u cesiu (Cs) o u Franciu (Fr), reagisce assai prestu cù l'ossigenu è l'acqua, dunque ch'elli ùn sò mai vistu in natura in u so statu elementariu. In i dui casi reagiscenu violentamente, generendu assai calore, eccu perchè ponu esse irritanti o caustichi è periculosi per a salute.
  18. Pentossidu fosforu. Cunnisciutu cum'è ossidu di fosforu (V) o ossidu fosforicu, hè una polvere bianca di formula moleculare P2OR5. Esse estremamente igroscopicu (desiccante), hà proprietà altamente corrosive è u so cuntattu di ogni tipu cù u corpu deve esse evitatu. Inoltre, a so dissoluzione in l'acqua produce un acidu forte chì reagisce in presenza di metalli, generendu gasi velenosi è infiammabili.
  19. Ossidu di calciu. Chjama calce viva è cù a formula chimica CaO, hè una sustanza aduprata longu da l'umanità, chì hè stata ottinuta da a roccia calcaria. Hà applicazioni in a custruzzione è l'agricultura, postu chì ùn hè micca tossicu o corrosivu, ma quandu si mischia cù l'acqua reagisce esotermicamente, dunque pò irrità e vie respiratorie, a pelle o causà gravi danni à l'ochji.
  20. Ammoniacca cuncentrata. Normalmente ammoniaca, un gas incolore cun un odore ripulsivu cumpostu di azotu (NH3), hè pruduttu in vari prucessi organichi chì l'eliminanu in l'ambiente per via di a so tossicità. In fattu, hè presente in l'urina umana. Tuttavia, parechje di e so concentrazioni emettenu gasi currusivi chì sò altamente dannosi per l'ambiente, in particulare in sostanze cum'è anidride ammoniacale.

Pudete serve voi

  • Tipi di Sostanze Chimiche
  • Esempii di Reazzioni Chimiche
  • Esempii di Cumposti Chimichi
  • Esempii di Acidi è Basi



Populari

Organismi Autotrofi è Eterotrofi
Parolle chì rimanu cù "ballu"
Generi giurnalisti