Cuntenutu
U materiali sò sostanzenaturale o artificiale) chì sò aduprati per custruisce altre cose. Ognunu industria aduprà materiali specifici. Per esempiu, per l'industria di e costruzioni sò aduprati cum'è materiali per metalli, cementi è ceramica, frà altri, mentre chì u cotone, a lana è i prudutti sintetichi sò aduprati in l'industria tessile.
Ogni materiale si distingue da l'altri per e so proprietà. A seconda di u cuntestu in cui studiate un materiale o altri materiali cù chì vulete paragunallu, e pruprietà chì saranu più pertinenti sò diverse.
Per esempiu, se vulemu sapè perchè l'oliu forma un stratu nantu à a superficia di l'acqua, seremu interessati à duie proprietà: solubilità è densità. Altre pruprietà cum'è a durezza, u culore, l'odore o a cunduzione di l'elettricità saranu menu impurtanti.
- Guarda: Materiali morbidi, lisci, ruvidi, solidi è impermeabili
Pruprietà
E pruprietà ponu esse:
- Densità: A quantità di pasta in un volumu datu
- Statu fisicu: Pò esse solidu, liquidu o gassosu.
- Proprietà organolettiche: Culore, odore, gustu
- Puntu di ebullizione: A temperatura massima chì una sustanza pò ghjunghje in un statu liquidu. Al di sopra di quella temperatura diventa un statu gassosu.
- Puntu di fusione: A temperatura massima à chì una sustanza hè in un statu solidu. Al di sopra di quella temperatura diventa un statu liquidu.
- Solubilità: A capacità di una sustanza per dissolve in un'altra
- Durezza: A resistenza di un materiale à e perforazioni.
- Conduttività elettrica: A capacità di un materiale di cunduce l'elettricità.
- Flessibilità: A capacità di un materiale à curvassi senza rompe. U so cuntrariu hè a rigidità.
- Opacità: A capacità di prevene u passaghju di a luce. U so cuntrariu hè a traslucenza.
Esempii di materiali è e so pruprietà
- Legnu di quercia: Legnu duru è pesante, perchè a so densità hè trà 0,760 è 0,991 kg / m3. Per e so caratteristiche chimiche, hè assai resistente à a putrefazione. Per via di e so cundizioni organolettiche (aroma), hè adupratu per botti di vinu, trasferendu e so caratteristiche à u pruduttu finale.
- Vetru: Hè un materiale duru (hè assai difficiule da trapanà o graffià), cù una temperatura di fusione assai alta (1723 gradi) dunque ùn hè micca influenzatu da i cambiamenti di temperatura. Hè per quessa chì pò esse adupratu in diverse industrie, da a custruzzione (Windows) à a stuvigliera. Pigmenti ponu esse aghjunti à u vetru chì cambianu u so culore (proprietà organolettiche) è strati chì u rendenu opacu, impedendu u passaghju di a luce. Hè relativamente isolante da u rumu, da a temperatura, è hà poca conducibilità elettrica.
- Fibra di vetru: Materiale artificiale pruduttu da filamenti di diossidu di siliziu. Hè una bona insulatore termicu, ma ùn hè micca resistente à i chimichi. Hè ancu un bonu insulatore acusticu è elettricu. Per via di a so flessibilità hè adupratu in strutture di tende, tessuti ad alta resistenza, pali di volta à palu.
- Aluminium: In strati sottili, hè un metallu micca solu flessibile ma ancu soffice, vale à dì, hè estremamente maleabile. In strati grossi diventa rigidu. Hè per quessa chì l'aluminiu pò esse adupratu in imballaggi flessibili (ancu u chjamatu "fogliu d'aluminiu") ma ancu in grandi strutture rigide di tutte e dimensioni, da lattine alimentarie à aerei.
- Cimentu: Mischiu di calcare calcinatu è macinatu è argilla. Si indurisce à u cuntattu cù l'acqua. Hè resistente à e sostanze chimiche è à e alte temperature. Tuttavia, a so resistenza diminuisce cù u tempu perchè aumenta a so porosità.
- Oru: Hè un metalu dolce è pesante. Per via di a so alta resistenza à a currusione, hè adupratu in l'industria è l'elettronica. Hè cunnisciutu per e so caratteristiche organolettiche (a so luminosità è culore) per i quali hè ancu cunfusu cù altri metalli di valore ecunomicu più bassu. Hà una densità di 19.300 kg / m3. U so puntu di fusione hè 1.064 gradi.
- Fibra di cotone: Hè unu di i materiali aduprati in l'industria tessile. U so culore varieghja da u biancu à u biancu giallu. U diametru di a fibra hè assai chjucu, trà 15 è 25 micrometri, ciò chì a rende assai dolce à u toccu, hè per quessa chì hè assai apprezzata in l'industria.
- Lycra o elastanu: Hè un tessutu di poliuretane. Hà grande elasticità, pudendu esse allungatu finu à 5 volte a so dimensione senza rompe. Inoltre, torna rapidamente à a so forma originale. Ùn mantene micca l'acqua trà e fibre di i so tessuti, cusì si asciuga rapidamente.
- PET (tereftalato di polietilene): Hè un termoplasticu di alta rigidità, durezza è resistenza. Hè assai resistente à l'agenti chimichi è atmosferichi (calore, umidità) dunque hè adupratu in contenitori di bevande, succhi è medicinali.
- Porcellana: Hè un materiale ceramicu chì si caratterizza per esse compactu è traslucidu, in u quale si distingue da tutte l'altre ceramiche. Hè rigidu ma fragile è di poca elasticità. Tuttavia, hè assai resistente à e sostanze chimiche è à e alte temperature.
Vede ancu:
- Materiali Brittle
- Materiali Malleabili
- Materiali di Incollatura
- Materiali Magnetichi
- Materiali cumposti
- Materiali Duttili
- Materiali Elastichi
- Materiali riciclabili