Organismi Autotrofi è Eterotrofi

Autore: Laura McKinney
Data Di Creazione: 7 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
Organismi AUTOTROFI e ETEROTROFI
Video: Organismi AUTOTROFI e ETEROTROFI

Tutti l'esseri viventi anu bisognu di cibu, vale à dì, di l'arrivu di u carbone è di altre sostanze essenziali per i so mutualismi. Sicondu u modu in quale queste sostanze sò acquistate, l'organismi sò differenzati trà autotrofi è eterotrofi.

U autotrofi sò quelli capaci di estrarre u carbonu da l'atmosfera cruda è di cunvertisce in energia, mentre eterotrofi Sò quelli chì ùn ponu micca pruduce u so propiu alimentu è devenu dunque ottene lu cunsumendu altri materiali, chì in certi casi sò listessi à quelli prudutti da l'autotrofi.

U urganisimi autotrofi Sò quelli capaci di sviluppà materia urganica partendu da materia inorganica. Sò capace di sintetizza e sostanze ch'elli anu bisognu per u so funziunamentu metabolicu currettu per mezu di sustanzi chì ùn sò micca organichi. L'organismi autotrofi custituiscenu un ligame fundamentale in a catena alimentaria, postu chì u so metabolismu permette u so propiu sviluppu è quellu di l'altri esseri viventi: s'ellu ùn fussi per elli, a vita ùn seria micca stata cuncipita cum'ella hè cunnisciuta in realtà.


Vale a pena di pruvà à pensà à cume si faci in realtà l'alimentazione di l'organismi autotrofi. Ci hè una suddivisione trà quelli chì sò chemoautotrofi è fotoautotrofi:

  • U chimioutotrofi ponu cresce in media strettamente minerale à u bughju, cume ottenenu u carbonu da e reazioni chimiche cù u diossidu di carbonu. Stu modu di vita esiste solu in i procarioti.
  • U fotoautotrofi sò assai più frequenti, è ottenenu u so cibu da l'energia solare. U prucessu hè cunnisciutu cum'è fotosintesi, chì hè u prucessu di fà l'alimentu da e parti di a pianta. E piante chì anu clorofilla sò ricunnisciute per avè culore verde in e so foglie, è questu hè ciò chì cattura a luce solare, riescendu à trasformà a sapa cruda in trasfurmata, precisamente ciò chì custituisce l'alimentu di a pianta. In cuntrastu, u prucessu di fotosintesi face chì a pianta liberessi ossigenu. U cicculu di Calvin Hè quellu chì spiega in modu fiduciale ciò chì accade durante a fotosintesi.
  • Cactus
  • Erbe
  • Scrub
  • Pasculu
  • Arbustulu
  • Arburi
  • Piante
  • fiori
  • Nopales
  • Maguey

U urganisimi eterotrofi, da parte soia, sò quelli chì devenu alimentassi cù sustanzi urganichi sintetizzati da altri urganismi, sia autotrofi, sia eterotrofi.


E sostanze nutrizionali chì sò incorporate in casu di eterotrofi sò sostanze ricche in materia organica (lipidi, proteine ​​o carboidrati). Tuttu u animali appartenenu à a categuria di eterotrofi, ma dinò battìri facenu parte di quellu gruppu.

Alcuni organismi cumunemente sbagliati cume e piante sò in realtà eterotrofi, cum'è u casu di i funghi: ùn anu micca clorofilla, è dunque ùn ponu sviluppà u so propiu cibu da l'energia di a luce.

U prucessu chì determina l'alimentazione cellulare in casu di eterotrofi include u cattura, ingestione, digestione, passaghju di a membrana è espulsione successiva di e molecule chì ùn sò micca utili (escrezione).

  • Tigri
  • Elefanti
  • Funghi
  • Roditori
  • Bufali
  • Marmotte
  • Omi umani
  • Chicken
  • Alcune batterie
  • Protozoi
Infine, ci vole à dì chì ci sò alcuni urganismi chì ùn entranu micca perfettamente in a divisione trà eterotrofi è autotrofi: alcune batterie è altri microorganismi, invece, ponu uttene u carbonu da attività autotrofica o dipende da l'altru materiale organicu per questu. Quessi sò cunsiderati mixotrofi, postu chì cumbinanu l'attività di i dui gruppi.



Vi Cunsigliemu Di Vede

Applicazioni di l'elettromagnetismu
Parolle cù u prefissu macro-
Parolle cù CHAT è CHAT