Cuntenutu
U argumentu abduttivu Hè unu chì, partendu da un'affirmazione o da un fattu, permette di strae un'ipotesi. U ragiunamentu adupratu in issi argumenti hè quellu di u sillogisimu, chì adopra duie parti o premessi da i quali tira una cunclusione.
Tipi di ragiunamentu
Ci hè trè tippi di ragiunamentu:
- Ragiunamentu deduttivu. I so premessi partenu da qualcosa di generale è dopu u particularizanu. Per esempiu: Se tutte e pecure sò bianche, deduce chì e pecure da nasce saranu ancu tutte bianche.
- Uragiunamentu induttivu. Si parte da qualcosa individuale o particulare è u generalizeghja in i lucali (esegue u modu cuntrariu à quellu deduttivu). Per esempiu: u tettu di a mo casa hè statu distruttu dopu à a timpesta allora, per induzione, credu chì tutti i tetti di e case di i me vicini anu subitu u listessu dannu.
- Uragiunamentu abduttivu. Cunsiderate a prima premessa per esse vera è a seconda premessa per esse solu probabile. Da tramindui, tira una cunclusione cum'è un risultatu logicu rapendu i premessi precedenti.
Aristotele hà cuncipitu u sillogisimu u più famosu di a storia. Partendu da veri premessi, afferma chì a conclusione hè ancu vera:
Prima premessa: tutti l'omi sò murtali
2a premessa: Socrate hè un omu
- cunclusione: Socrate hè mortale
Tuttavia, i veri premessi ùn sò micca sempre aduprati, è dunque a cunclusione certe volte ùn hè micca. Per esempiu:
1a premessa: Tutti l'Orientali praticanu u Buddhismu
2a premessa: Juan hè urientale
- cunclusione: Juan pratica u Buddhismu
U risicu cù stu tipu di ragiunamentu hè chì i locali sò presi cum'è precisi è chì si tiranu conclusioni da quì. Tuttavia, sapemu chì micca tutti l'Orientali praticanu u Buddhismu, dunque si pò ghjunghje à una conclusione sbagliata. Dunque, hè impurtante cunfirmà chì i locali sò curretti per ghjunghje à cunclusioni adatte.
Esempii di argumentu abduttivu
1a premessa: A più elegante donna vende in u magazinu Alicia.
2a premessa: Rosa hè una donna elegante.
- cunclusione: Cusì Rosa deve cumprà in u magazinu d'Alicia.
1a premessa: Oghje hè una ghjurnata di sole.
2a premessa: In i ghjorni di sole andemu à fà una spassighjata cù babbu.
- cunclusione: Oghje anderemu à fà una spassighjata cù babbu.
Prima premessa: A droga hè cunsumata da parechji ghjovani.
2a premessa: Parechji ghjovani anu tempu liberu.
- cunclusione: I ghjovani cù u tempu libaru cunsumanu droghe.
Prima premessa: U pavimentu di a cucina era bagnatu oghje.
2a premessa: U frigorifero hà persu acqua.
- cunclusione: U pianu era bagnatu da a perdita d'acqua da u frigorifero.
Prima premessa: Tutti i camionisti sò affamati.
2a premessa: Petru hè un travagliadore.
- cunclusione: Petru hè un affamatu.
Prima premessa: l'Uruguaiani sò persone simpatiche è calme.
2a premessa: Carlos è María sò simpaticu è calmi.
- cunclusione: Carlos è Maria sò uruguaiani.
Prima premessa: I portafogli in u vostru magazinu sò assai costosi.
2a premessa: Sofia compra solu borse custose.
- cunclusione: Sofia averà compru o cumprerà in u vostru magazinu.
Prima premessa: U risturante era sempre pienu di turisti.
2a premessa: Rodrigo hè un turistu.
- cunclusione: Rodrigo hè in quellu ristorante.
1a premessa: I vicini sò rumurosi.
2a premessa: Sabrina hè a mo vicina.
- cunclusione: Sabrina hè forte.
Prima premessa: Tutti l'uccelli in questa zona migranu d'inguernu.
2a premessa: Questu hè un acellu.
- cunclusione: St'acellu deve migrà quandu vene l'inguernu.