![Jemano](https://i.ytimg.com/vi/6h7inn4NWOU/hqdefault.jpg)
Cuntenutu
- Parti di a sillaba
- Differenze trà fonema è sillaba
- Numaru di sillabe in una parolla
- Tipi di sillabe
- Hiatus
- Diftongu
- Esempii di sillabe
Usillaba hè l'emissione di fonemi in u stessu nucleu fonicu. Hè a divisione fonologica di una parolla.
A divisione di una parolla in sillabe hè impurtante postu chì questu dipenderà da se a parolla sia acuta, grave, esdrújula o sobreesdrújula.
Dunque, hè impurtante di separà currettamente una parolla in sillabe è per questu hè di primura piglià in contu u diptongu è u hiatus.
Parti di a sillaba
A sillaba pò esse divisa o divisa in diverse parti: l'attaccu sillabicu, u nucleu sillabicu è a coda sillabica.
- Attaccu sillabicu. Precede u nucleu.
- Nuculu sillabicu. Puntu di più intensità in a sillaba. Hè sempre una vucale (ch'ella abbia o micca un accentu) è e più frequenti sò e vucali a, e, o. E vucali i, u (vucali debuli) sò più difficiule da identificà cum'è nucleu sillabicu ma ponu esse cusì sì ùn sò micca accumpagnate da una vucale forte (a, e, o).
- Coda Sillabica. Hè a parte chì si trova daretu à u nucleu sillabicu.
Per esempiu: I fonemi di a parolla "pan" sò: p - a - n. A lettera "p" in questa parola hè l'attaccu sillabicu, a lettera "a" hè u nucleu sillabicu è a lettera "n" hè a coda sillabica.
Videmu un altru esempiu:Càr – tèl
A parolla hè divisa in duie sillabe. Ognunu di elli cuntene un attaccu sillabicu, un nucleu sillabicu è una coda sillabica.
U "c"è u"t"sò attacchi sillabici (diffirenziatu in itàlicu), "a" è "e" sò nuclei sillabici (spressi in grassu) mentre "r"è u"l»Sò codas sillabiche (differenziate cù sottolineati).
A parolla cartellu hè una parolla acuta micca accentuata, dunque a sillaba incalcata (sillaba forte) hè "tel".
Differenze trà fonema è sillaba
Un fonema hè l'unità minima di lingua. Un fonema ùn hè micca listessu chì una lettera. U fonema hè u sonu chì articula ogni lettera. D’altronde, un inseme di funemi (dui o più) custituiscenu una sillaba.
Esempiu di fonema: t - o - m - a - t - e. Ogni lettera hè articulata da un sonu è quellu sonu hè cunnisciutu cum'è fonema.
Numaru di sillabe in una parolla
Sicondu u numeru di parti o frammenti chì e parolle ponu esse sparte, ponu esse classificate in:
- Parolle monosillabiche. Ùn hè micca pussibule di divideli in sillabe. A parolla sana hè una sillaba è hè chjamata monosillabica. Per esempiu: sole, pane, di più, esse.
- Parolle bisillabiche. Si ponu sparte in duie sillabe è hè per quessa ch'elli sò chjamati bisillabici (duie sillabe). Per esempiu: ca - ma, cuer - no, puen - te, tren - za
- Parolle trisillabiche. Pò esse frammentati o divisi in trè sillabe. Per esempiu: pan - que - que, cua - dra - do, pe - la - do, ter - rre - no
- Parolle tetrasillabiche. Pò esse divisi o divisi in quattru parti o sillabe. Per esempiu: tri - an - gu - lo, te - le - fo - no, pa - pe - le - ra, e - di - fi - cio
- Parolle pentayllabiche. Si ponu sparte in cinque sillabe. Per esempiu: ma - te - ma- ti - cas, en - ci - clo - pe - dia, me- di - te - rrá - ne - o
- Vi pò serve: Parolle monosillabe
Tipi di sillabe
E sillabe ponu esse tonicu (cù o senza accentu) o impenseritu (quelli nantu à i quali a forza di a voce ùn casca micca).
Furmazione di sillabe incalcate
E sillabe ponu esse furmate in modi diversi:
- Furmazione di una sillaba da una sola vucale voce. Per esempiu: "aria": a - é - re - o.
- Furmazione di una vucale cù una cunsunale (chjamate dinò sillabe semplici o dirette). Per esempiu: emp - ple - a - fà.
- Furmazione di una sillaba cù più d'una vucale è / o cù più d'una cunsunale. Per esempiu: bonu - innò.
Hiatus
L'hiatus hè a separazione di duie vucali contigue chì formanu sillabe diverse. Pò esse accentuatu o micca accentuatu.
Per esempiu: a - é - re - o, ca - os, co - o - di - nar
- Vede di più: Hiato
Diftongu
U ditongu hè l'unione di duie vucali debuli (i, u) o di una vucale forte (a, e, o) cù una vucale debule (i, u).
In u diptongu, e vucali cunfinanti sò in listessa sillaba, a menu chì u ditongu si rompa o si rompa.
Per esempiu: mue - la, pue - blo, rui– do
- Vede di più: Diftongu
Esempii di sillabe
A - li - ca - í - fà | Casu | Furmagliu |
A - pu - ro | Frus - traduzzione | Speditore |
Quartieru | Futuru | Ri - chì - za |
Banca | Hè - chi - zo | Se - gui - dor |
Bar - ba | Ho - ga - za | Sim - pa - ti - a |
Luminosità | Home | Canapè |
Bur - bu - ha | In - vale - nò | So - lem - ne |
Caldu | In - te - li - gen - cia | Cab |
Ca - rre - ta | Ko - a - u | Tem - pa - no |
Home | Libertà | Tranquillità |
Canzona | Luci | Carru |
Stanchezza | Mamma | You - be - rí - a |
Ce - rra - du - ra | Lie | Unu |
Classicu | Bugiardu | Andà - gon |
Vigliaccu | Neru | Curagiu |
Co - ma - dre - ja | Zitellu | Saw - li - nis - ta |
Delfinu | Os - tra | Ié - ma |
Diamante | Bastone | Scarpa |