Cuntenutu
U Principiu di azzione è reazione Hè u terzu di e lege di u muvimentu formulatu da Isaac Newton è unu di i principii fundamentali di a comprensione fisica muderna. Stu principiu afferma chì ogni corpu A chì esercita una forza nantu à un corpu B sperimenta una reazione di intensità uguale ma in a direzione opposta. Per esempiu: saltà, pagà, camminà, tirà. A formulazione originale di u scientistu inglese era a seguente:
“Cù ogni azzione si face sempre una reazione uguale è opposta: significa chì l'azzione mutuale di dui corpi sò sempre uguali è dirette in direzzione opposta.”
L'esempiu classicu per illustrà stu principiu hè chì quandu spinghjemu un muru, applichemu una certa quantità di forza annantu à questu è u face nantu à noi una parità ma in a direzione opposta. Ciò significa chì tutte e forze si manifestanu in coppie chjamate azzione è reazione.
A formulazione originale di sta legge hà lasciatu fora alcuni aspetti cunnisciuti oghje da a fisica teorica è ùn si applica micca à i campi elettromagnetichi. Questa legge è l'altre duie leggi di Newton (u Legge fundamentale di a dinamica è u Lege di inerzia) hà postu e basi per i principii elementari di a fisica muderna.
Vede ancu:
- Prima Legge di Newton
- Seconda lege di Newton
- A terza lege di Newton
Esempii di u principiu di azzione è reazione
- Salta. Quandu saltemu, esercitemu una certa forza nantu à a terra cù e nostre zampe, chì ùn la altera mancu à causa di a so massa enorme. A forza di reazione, d'altra parte, ci permette di cullà in l'aria.
- Fila. I remi sò mossi da un omu in una barca è spingenu l'acqua cun una quantità di forza chì li impone; l'acqua reagisce spinghjendu a lattina in a direzione opposta, ciò chì dà risultatu à un avanzamentu nantu à a superficia di u liquidu.
- Spara. A forza chì l'esplosione di polvere esercite nantu à u prughjettu, pruvucendu à sparà in avanti, impone à l'arma una carica di forza uguale cunnisciuta in u campu di l'armi cum'è "rincula".
- Marchjà. Ogni passu fattu consiste in una spinta chì demu à u terrenu in daretu, a risposta di u quale ci spinge in avanti è hè per quessa chì avanzemu.
- Una spinta. Se una persona spinge un'altra di u listessu pesu, tramindui senteranu a forza chì agisce nantu à i so corpi, mandenduli tramindui una certa distanza.
- Propulsione di razzi. A reazzione chimica chì si faci in e prime fasi di i razzi spaziali hè cusì viulente è splusiva chì genera un impulse contr'à u terrenu, a reazione di u quale alza u rachettu in l'aria è, sustinuta cù u tempu, a tira fora di l'atmosfera. in u spaziu.
- A Terra è a Luna. U nostru pianeta è u so satellitu naturale si attiranu cù una forza di listessa quantità ma in direzzione opposta.
- Teni un ogettu. Quandu si piglia qualcosa in manu, l'attrazione gravitazionale esercita una forza annantu à i nostri membri è questu una reazione simile ma in a direzione opposta, chì mantene l'ughjettu in l'aria.
- Saltà una palla. E palle fatte di materiali elastichi rimbalzanu quandu sò ghjittate contr'à un muru, perchè u muru li dà una reazione simile ma in a direzione opposta à a forza iniziale cù a quale l'avemu ghjittati.
- Sgonfia un pallone. Quandu lasciemu scappà i gasi cuntenuti in un pallone, esercitanu una forza chì a reazione annantu à u pallone u spinge in avanti, cù una velocità in direzzione opposta à quella di i gasi chì lascianu u pallone.
- Tirà un ogettu. Quandu tiremu un oggettu stampemu una forza costante chì genera una reazione proporzionale nantu à e nostre mani, ma in a direzione opposta.
- Culpisce una tavula. Un pugnu in una superficia, cum'è una tavula, stampa annantu una quantità di forza chì hè restituita, cum'è reazione, da a tavula direttamente versu u pugnu è in a direzione opposta.
- Arrampicendu una crepa. Quand'elli scalanu una muntagna, per esempiu, l'alpinisti esercitanu una certa forza annantu à i muri di una crepa, chì hè restituita da a muntagna, permettenduli di stà in u so locu è di ùn cascà micca in u viotu.
- Arricate una scala. U pede hè postu nantu à un passu è spinge in ghjò, fendu chì u passu eserciti una reazione uguale ma in a direzione opposta è alza u corpu versu u prossimu è cusì successivamente.
- Falà una barca. Quandu andemu da una barca à a terra ferma (un bacinu, per esempiu), rimarceremu chì esercitendu una quantità di forza nantu à u bordu di a barca chì ci spinge in avanti, a barca si alluntarà proporzionalmente da u bacinu in reazione.
- Hit un baseball. Impressionemu cù u bat una quantità di forza contr'à u ballu, chì in reazione stampa a stessa forza nantu à u legnu. Per via di questu, i pipistrelli ponu rompe mentre e palle sò lanciate.
- Martellate un unghje. A testa di metallo di u martellu trasmette a forza di u bracciu à u unghje, cundutendula sempre più in u legnu, ma reagisce ancu spingendu u martellu in direzzione opposta.
- Spinghje un muru. Esse in l'acqua o in l'aria, quandu pigliemu impulse da un muru ciò chì femu hè di esercità una certa forza annantu à ellu, chì a reazione ci spingerà direttamente in direzzione opposta.
- Appesi i vestiti nantu à a funa. U mutivu perchè a robba fresca lavata ùn tocca micca a terra hè chì a funa eserciteghja una reazione prupurziunale à u pesu di a robba, ma in a direzione opposta.
- Sedete in una sedia. U corpu esercita una forza cù u so pesu nantu à a sedia è risponde cù una identica ma in a direzione opposta, tenenduci à u riposu.
- Vi pò aiutà: Legge di causa-effettu