Cuntenutu
A chimica distingue trà dui tippi di mulèculi di a materia, secondu tipu di atomi chì li custituiscenu: mulèculi urganichi è mulèculi nurgànici.
A differenza fundamentale trà i dui tippi di molecule (è trà e sostanze chì sò cumposte da elle) hè basata, più di tuttu, in prisenza di atomi di carbonu (C) chì formanu ligami covalenti cù altri atomi di carbonu o cù atomi d'idrogenu (H), è ancu cù altri elementi frequenti cum'è ossigenu (O), azotu (N), Zolfu (S), Fosforu (P) è assai altri.
Molecule chì anu sta struttura à base di carbonu sò cunnisciuti cum'è molecule organiche è sò essenziali per a vita cume a cunniscimu.
- Guarda: Cumposti Organici è Inorganici
Moleculi urganichi
Una di e caratteristiche principali di e sostanze organiche hè a so cumbustibilità, hè ponu brusgià è perde o cambià a so struttura originale, cum'è u casu di l'idrocarburi chì custituiscenu u combustibili fossili. D'altra parte, ci sò dui tippi di sostanze organiche, secondu a so origine:
- Moleculi urganichi naturali. Quelli chì sò sintetizzati da criaturi viventi è chì custituiscenu i elementi fundamentali per u funziunamentu è a crescita di i so corpi. Sò cunnisciuti cum'è biomolecule.
- Molecule organiche artificiali. Devenu a so origine à a manu di l'omu, postu chì ùn esistenu micca in natura cum'è tale. Hè per esempiu u casu di e plastiche.
Ci hè da nutà chì largamente ci sò solu quattru tippi di molecule organiche chì facenu u corpu di l'esseri viventi: prutetta, lipidi, carbuidrati, nucleotidi è piccule molecule.
Molecule inorganiche
U mulèculi nurgànici, Dopu, Ùn sò micca basati nantu à u carbonu, ma altri elementi diversi, chì hè per quessa chì devenu a so origine à forze fora di a vita, cum'è l'azzione di l'elettromagnetismu è e diverse junzioni nucleari chì permettenu u riazzioni chimichi. I ligami atomichi in stu tipu di molecula ponu esse ionicu (elettrovalente) o covalente, ma u so risultante ùn hè mai una molecula viva.
A linea di divisione trà molecule organiche è inorganiche hè stata spessu messa in discussione è cunsiderata arbitraria, postu chì parechje sostanze inorganiche cuntenenu carbonu è idrogenu. Tuttavia, a regula stabilita suggerisce chì tutte e molecule organiche sò basate nantu à u carbonu, ma micca tutte e molecule di carbone sò urganiche.
- Vede ancu: Materia Organica è Inorganica
Esempii di molecule urganiche
- Glucosiu (C6H12OR6). Unu di i zucaroli principali (carboidrati) chì servenu di basa per a custruzzione di i varii polimeri organichi (riserva energetica o funzione strutturale), è da u so prucessu biochimicu, l'animali ottenenu a so energia vitale (respirazione).
- Cellulosa (C6H10OR5). Biopolimeru essenziale per a vita vegetale è a biomolecula più abbundante di u pianeta. Senza ella, seria impussibule di custruì u muru cellulare di e cellule vegetali, dunque hè una molecula cù funzioni strutturali insustituibili.
- Fructose (C6H12OR6). Un zuccheru monosaccaride prisente in frutti, ligumi è meli, hà a listessa formula ma struttura sfarente di glucosiu (hè u so isomeru). Insemi cù st'ultimu, forma u saccarosu o zuccherinu cumunu da tavula.
- Acidu formicu (CH2OR2). L'acidu organicu u più simplice chì esiste, adupratu da e furmicule è l'ape cum'è irritante per i so miccanismi di difesa. Hè ancu secretu da l'ortiche è da altre piante chì pungenu, è face parte di i cumposti chì custituiscenu u mele.
- Metanu (CH4). U idrocarbonu L'alcanu più simplice di tutti, chì a so forma gassosa hè incolore, inodore è insoluble in acqua. Hè a cumpunente maghjuritariu di u gas naturale è un pruduttu frequente di i prucessi di digestione animale.
- Collagenu Prutina necessaria per a furmazione di fibre, cumuna à tutti l'animali è chì face l'osse, i tendini è a pelle, chì aghjusta sin'à u 25% di e proteine tutali di u corpu mammiferu.
- Benzene (C6H6). Idrocarburu aromaticu cumpostu di sei atomi di carbonu in un esagone perfettu è ligatu da ligami d'idrogenu, hè un liquidu incolore cun un aroma dolce assai infiammabile. Hè cunnisciuta cum'è a molecula di basa di tutta a chimica organica, postu chì hè u puntu di partenza in a custruzzione di parechje sostanze organiche cumplesse.
- DNA. L'acidu desossiribonucleicu hè un polimeru nucleotidicu è a molecula di basa di u materiale geneticu di l'esseri viventi, chì e so istruzzioni permettenu a replica di tuttu u materiale necessariu per a so creazione, u so funziunamentu è eventuale ripruduzzione. Senza elle, a trasmissione ereditaria seria impussibile.
- ARN. L'acidu ribonucleicu hè l'altra molecula essenziale in a sintesi di e proteine è di e sostanze chì custituiscenu l'esseri viventi. Formatu da una catena di ribonucleotidi, si basa nantu à l'ADN per l'esecuzione è a riproduzione di u codice geneticu, chjave in a divisione cellulare è in a custituzione di tutte e forme di vita cumplesse.
- U colesterolu. Lipidi prisenti in i tessuti di u corpu è in u plasma di sangue di u vertebrati, essenziale in a custituzione di a membrana plasmatica di e cellule, malgradu u fattu chì i so livelli assai alti in u sangue ponu purtà prublemi à a circulazione sanguigna.
Esempii di molecule inorganiche
- Monossidu di Carbone (CO). Malgradu chì si compone di un solu atomu di carbonu è un ossigenu, hè una molecula inorganica è a inquinante ambientale estremamente tossicu, vale à dì, di presenza incompatibile cù a magiurità di l'esseri vivi cunnisciuti.
- L'acqua (H2O). Mentre essenziale per a vita è forse una di e molecule più largamente cunnisciute è abbondanti, l'acqua hè inorganica. Hè capace di cuntene esseri viventi in ellu, cum'è i pesci, è si trova in esseri viventi, ma ùn hè micca vivu currettamente.
- Ammoniaca (NH3). Gassu incolore cun un odore ripulsivu, a presenza di quale in l'organismi viventi hè tossicu è letale, ancu se hè un pruduttu secondariu di parechji prucessi biologichi. Hè per quessa chì hè escretu da i so corpi, in l'urina, per esempiu.
- Cloruru di sodiu (NaCl). A molecula di sale cumunu, solubile in acqua è prisente in l'urganismi viventi, chì l'ingeriscenu per mezu di a so dieta è dispuniscenu di l'eccessu per mezu di vari prucessi metabolichi.
- Ossidu di calciu (CaO). Cunnisciutu cum'è calce o calce viva, vene da rocce calcarie è hè statu longu adupratu in a storia in i travagli di custruzzione o in a fabricazione di focu grecu.
- Ozone (O3). Sostanza longa prisente in a parte suprana di l'atmosfera (u stratu d'ozone) chì e so cundizioni speciali li permettenu di esiste, postu chì nurmalmente i so legami si decadenu è recuperanu a forma diatomica (O2). Hè adupratu per a purificazione di l'acqua, ma in grande quantità pò esse irritante è leggermente tossicu.
- Ossidu ferricu (Fe2OR3). L'ossidu di ferru cumunu, un metallu longu adupratu in varie industrie umane, hè di culore rossu è ùn hè micca bonu cunduttore di elettricità. Hè stabile à u calore è si dissolve facilmente in acidi, dendu origine à altri cumposti.
- Eliu (He). Gas nobile, cù argon, neon, xenon è criptone, di reattività chimica assai bassa o nulla, chì esiste in a so formula monatomica.
- Anidride carbonica (CO2). Molecula resultante da a respirazione, chì l'espelle, ma necessaria per a fotosintesi di e piante, chì a piglia da l'aria. Hè una sustanza vitale per a vita, ma incapace di custruisce molecule organiche, malgradu avè un atomu di carbonu.
- Idrossidu di sodiu (NaOH). I cristalli bianchi inodori, cunnisciuti cum'è soda caustica, sò una basa forte, vale à dì una sostanza altamente desiccante, chì reagisce esotermicamente (generendu calore) quandu si scioglie in acqua. In cuntattu cù sustanzi urganichi genera danni à a currusione.
Vi pò serve:
- Esempii di Molecule
- Esempii di Macromolecule
- Esempii di Biomolecule
- Esempii di Biochimica