![🦉 Lezione di Matematica: Insieme Z dei numeri interi](https://i.ytimg.com/vi/KHVvOraw7Xg/hqdefault.jpg)
Cuntenutu
U numeri interi Sò quelli chì sprimenu una unità cumpleta, per ùn avè una parte intera è una parte decimale. Eventualmente i numeri interi ponu esse pensati cum'è frazzioni chì u denominatore hè u numeru unu.
Quandu simu chjuchi cercanu di insegnaci matematica cun un approcciu à a realtà è ci dicenu chì numeri interi rapprisentanu ciò chì esiste intornu à noi ma ùn pò micca esse divisu (persone, palle, sedie, ecc.), Mentre i numeri decimali rapprisentanu ciò chì pò esse divisu in u modu desideratu (zuccheru, acqua, distanza da un locu).
Questa spiegazione hè un pocu simplista è incompleta, postu chì i numeri interi includenu ancu, per esempiu, numeri negativi, chì scappanu à questu approcciu. I numeri interi appartenenu ancu à una categuria più larga: sò à so volta raziunale, reali è cumplessi.
Esempii di numeri interi
Quì parechji numeri interi sò elencati cum'è esempiu, chiarendu ancu u modu in u quale devenu esse numinati cù parolle in spagnolu:
- 430 (quattrucentu trenta)
- 12 (dodeci)
- 2.711 (dumila settecentu undici)
- 1 (unu)
- -32 (menu trenta dui)
- 1.000 (milla)
- 1.500.040 (un milione cinquecentu mila quaranta)
- -1 (menu unu)
- 932 (novecentu trenta dui)
- 88 (ottanta-ottu)
- 1.000.000.000.000 (un miliardu)
- 52 (cinquantadui
- -1.000.000 (menu un milionu)
- 666 (seicentu sessanta sei)
- 7.412 (sette mila quattrucentu dodici)
- 4 (quattru)
- -326 (menu trè centu vintisei)
- 15 (quindici)
- 0 (zeru)
- 99 (novanta nove)
Caratteristiche
Numeri interi rapprisentanu u più elementariu strumentu di calculu matematicu. U operazioni più faciuli (cum'è l'addizione è a sottrazione) pò esse fattu senza prublema cù a sola cunniscenza di i numeri interi, sia pusitivi sia negativi.
In più,ogni operazione chì implichi numeri interi resulterà in un numeru chì appartene ancu à quella categuria. U listessu vale per u multiplicazione, ma micca cusì cù a divisione: in realtà, ogni divisione chì implichi numeri dispari è pari (frà parechje altre pussibilità) resulterà necessariamente in un numeru chì ùn hè micca un numeru interu.
Numeri interi anu una estensione infinita, tramindui in avanti (nantu à una linea chì mostra i numeri, à a diritta, aghjunghjendu sempre di più cifre ogni volta) è indietro (à manca di a stessa linea numerica, dopu avè passatu per 0 è aghjuntu cifre precedute da u segnu "minus" .
Cunnosce i numeri interi, unu di i postulati di basa di a matematica pò esse facilmente interpretatu: 'per ogni numeru, ci serà sempre un numeru più grande', Da chì ne vene chì' per ogni numeru, ci serà sempre infinitu numeri maiò '.
À u cuntrariu, u listessu ùn accade micca cù un altru di i postulati chì richiede a comprensione di u numeri frazziunali: 'Trà dui numeri, ci serà sempre un numeru'. Ne deriva ancu da quest'ultimu chì ci saranu infiniti.
In quantu à a so manera di spressione scritta, i numeri interi più di mille sò di solitu scritti piazzendu un puntu o lascendu un bellu spaziu ogni trè cifre, partendu da a diritta. Questu hè diversu in a lingua inglese, in cui si usanu virgole invece di punti per separà l'unità di mille, cù punti chì sò riservati precisamente per i numeri chì includenu decimali (vale à dì, non interi).