Chimica in a vita d'ogni ghjornu

Autore: Laura McKinney
Data Di Creazione: 4 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
Gli Stili di Vita che Prevengono e Curano la Depressione
Video: Gli Stili di Vita che Prevengono e Curano la Depressione

Cuntenutu

U chimica hè a scienza chì studia materia, in termini di cumpusizione, struttura è pruprietà. Studia dinò i cambiamenti chì a materia soffre, chì pò accade per via di riazzioni chimiche o di l'intervenzione di l'energia.

A chimica si apre in diverse spezialità:

  • Chimica inorganica: Si riferisce à tutti l'elementi è i cumposti eccettu quelli derivati ​​da u carbonu.
  • Chimica organica: Studia i cumposti è i derivati ​​di u carbonu.
  • Chimica fisica: Studiate a relazione trà materia è energia in una reazione.
  • Chimica analitica: Stabilisce metudi è tecniche per analizà a cumpusizione chimica di e sostanze.
  • Biochimica: Studiate e reazzioni chimiche chì si facenu in l'urganismi vivi.

Ancu se hè una disciplina cumplessa chì richiede una longa preparazione per a so comprensione è l'avanzamentu di a cunniscenza, pò esse osservata appiicazioni di a chimica in a vita d'ogni ghjornu, postu chì a so applicazione hà migliuratu a nostra qualità di vita grazia à a so cumbinazione cù u tecnulugia è u industria.


In più, riazzioni chimichi Si trovanu in a natura stessa, in u nostru corpu è in tuttu ciò chì ci circonda.

Vi pò serve: Esempii di Scienze Naturali in a vita d'ogni ghjornu

Esempii di chimica in a vita d'ogni ghjornu

  1. U pesticidi Sò chimichi chì sò aduprati per fumigà i culturi da i quali si ottiene u nostru cibu.
  2. U manghjà ci furnisce energia cù reazzioni chimiche in u cellule.
  3. Ogni tipu di manghjà hà una cumpusizione chimica diversa, chì offre diverse cuntribuzioni à u corpu.
  4. U eliu Hè adupratu per gonfà i palloni.
  5. U fotosintesi hè u prucessu chimicu da chì e piante sintetizanu (producenu) saccaridi.
  6. À Acqua U bere include vari chimichi cum'è i sali minerali.
  7. Chimichi in l'aria cunnisciuti cum'è smog, chì danneghjanu a nostra salute.
  8. Differenti culuranti sò cumposti chimichi aduprati per dà un apparenza più attraente à l'alimenti industriali.
  9. L'alimentu aumenta ancu o cambia u so gustu per mezu di cumposti chimichi chjamati aromi. L'aromi ponu imità u gustu di un pruduttu naturale o sviluppà un sapore scunnisciutu.
  10. U zolfu Hè adupratu in a riparazione di pneumatici.
  11. U cloru Hè adupratu per sbiancà a ropa, disinfettà e superfici è in poche prupurzioni ancu per fà l'acqua potabile.
  1. U detergenti Sò chimichi chì sò aduprati per lavà l'oggetti è e nostre case.
  2. U culuranti Sò sviluppati chimicamente per pudè culurisce i tessuti chì custituiscenu u vestitu è ​​altri elementi di usu cutidianu.
  3. U cibu hè fermentà è ùn ponu più esse cunsumati in modu sicuru.
  4. Per evità a fermentazione di l'alimentu, industrialmente sò aduprati sustanzi chimichi cunnisciutu cum'è cunservatori.
  5. U mezi di trasportu Usanu diverse sostanze derivate da u petroliu chì subiscenu cambiamenti chimichi in i so motori.
  6. Analisi chimica di fumu di u tabaccu permessu d'identificà chì cuntene ammoniaca, diossidu di carbonu, monossidu di carbonu, propanu, metanu, acetone, cianuru d'idrogenu è altri carcinogeni. Sta scuperta ci hà avvistatu di a necessità di prutege i fumatori passivi.
  7. Usemu generalmente elementi multipli plastica. U plasticu hè un pruduttu chimicu ottenutu per mezu di a polimerizazione (multiplicazione) di atomi carboniu à catena longa, da cumposti derivati ​​da u pitroliu.
  8. U pelle naturale Hè ancu trattatu chimicamente cù cumposti chì impediscenu a so decomposizione è li ponu ancu dà un culore differente da quellu naturale.
  9. Diverse sostanze chimiche permettenu di identificà u potabilità d'acqua, attraversu l'identificazione di battìri è sustanzi inorganici.
  10. A chjama "eco pelle»O a pelle sintetica hè un pruduttu di poliuretane, una sustanza chimica chì si ottiene cù a condensazione di basi idrossiliche (molecule alcaline) è diisocianati (cumposti chimichi altamente reattivi).
  1. U neone Hè adupratu per ottene luci fluorescenti.
  2. U rispirendu hè un scambiu di sustanzi in i pulmoni, studiatu da a biochimica.
  3. U malatie sò trattati cù chimichi (medicinali) chì permettenu l'eliminazione di microorganismi chì li causanu.
  4. I sfarenti Sali minerali Sò aduprati da u corpu per sustene tutti i so prucessi vitali.
  5. A cunniscenza di u smog è di i so cumpunenti permette u sviluppu di sustanzi chimichi (cusmetichi) chì cuntrastanu i so effetti negativi nantu à a nostra pelle.
  6. U chimica legale studià u cumposti urganichi è inorganici truvatu in scene di crimine, cullaburendu cù investigazioni di a polizia.
  7. Ancu u manghjà più basi cum'è u sali sò cumposti chimichi: u sali hè cumpostu di cationi (ioni carichi pusitivi) è anioni (ioni carichi negativi) attraversu ligami ionichi.
  8. Ogni parte di u nostru corpu hà una cumpusizione specifica chì ci vole à mantene per stà sanu. Per esempiu, e unghie sò un cumpostu di aminoacidi è diverse sostanze inorganiche cum'è u calciu è u zolfu.
  9. U cumpusizione chimica di u sangue Include zuccheru, aminòcidi, sodiu, putassiu, cloruru è bicarbonatu.

Pudete serve voi

  • Esempii di Chimica Organica
  • Esempii di Reazzioni Chimiche
  • Proprietà intensive è estese di a materia
  • Esempii di Scienze Naturali in a vita d'ogni ghjornu
  • Esempii di dirittu in a vita d'ogni ghjornu
  • Esempii di Demucrazia in a vita d'ogni ghjornu



Vi Cunsigliemu Di Leghje

Parolle cù W
Frasi cù "circa"