Cuntenutu
- Orticultori
- Tipi d’orticultura
- Caratteristiche di e culture orticole
- Classificazione di i culturi orticuli
U orticultura Hè a scenza chì s'occupa di tuttu ciò chì tocca à i ligumi. Questu varieghja da a tecnulugia necessaria per a simina, a cura, a cugliera, a distribuzione, u prezzu è u cunsumu successivu.
Da u puntu di vista strettu di a parolla "orticultura»Hè definita cum'è a terra induve sò piantati i ligumi o e culture. Questa terra pò esse larga (vale à dì, hà centinaia d'ettari) o avè solu pochi metri.
U orticultura Hè tuttu ciò chì si riferisce à a cura di e verdure indipendentemente da u mumentu di u prucessu in u quale sò.
Orticultori
L'urtulani sò quelle persone chì sò incaricate di fà i migliuramenti necessarii per chì e culture sianu più prufittuali. Per questu scopu, fertilizanti specializati, fumigatori (per prevene a diffusione di insetti è parassiti chì danneghjanu a piantazione), tippi d'irrigazione di u giardinu, cundizioni climatichi adatti, ecc.
Manipulazione genetica
Certi decennii fà u manipulazione genetica cum'è un strumentu fundamentale per favurisce u sviluppu di e piante è chì ponu trattà cù i parassiti è e malatie chì cumunamenti nascondenu in ogni piantazione.
Tipi d’orticultura
Ci hè una urganizazione chì regule tuttu ciò chì tocca à l'orticultura. Questa urganizazione hè chjamata Società Internaziunale per e Scienze Horticole (SICH). Sta sucietà hà determinatu chì, in l'orticultura, diversi tippi d'orticultura ponu esse differenziati:
- Floricultura. Hè a parte di l'orticultura chì si occupa di i fiori è di e piante chì sò piantati à scopi ornamentali. Vale à dì, a so vendita in viveri hè aduprata per decurallu sia in interni sia in giardini o parchi.
- Olericultura. Hè quella zona di l'orticultura incaricata di i vegetali ch'elli sianu radiche, tuberi, foglie o frutti.
- FRUITCULTURA. Hè a zona incaricata di i frutti.
- Spezie aromatiche è medicinali. Sò quelle zone chì sò rispunsevuli di a produzzione è di a cummercializazione di spezie aromatiche cum'è rosmarinu, lavanda, erba di limonu, ecc.
Caratteristiche di e culture orticole
A differenza di l'altri tippi di colture, e culture orticole anu alcune caratteristiche chì li differenzianu da u restu:
- Contenenu una alta percentuale d'acqua (trà 90 è 95%)
- Cù l'avanzate tecnologiche, si intende chì u periodu da a simina à a racolta sia più cortu è più cortu per maximizà u cunsumu. In ogni casu, stu puntu dipende da ogni spezia di verdura stessa è da u tempu di crescita prima di a racolta.
- Ùn anu micca bisognu di grandi superfici di terra (ancu se più sò ampie, più si ponu suminà).
Classificazione di i culturi orticuli
- Per rigore scentificu. Sta classificazione piglia in contu i prublemi morfologichi, sistematichi è fisiulogichi specifici per ogni cultura.
- Per ordine pratica. L'ughjettivu quì hè di sfruttà à u massimu di ogni cultura cum'è pussibule.
- Tipu biologicu. Piglia in contu u locu o u situ di a semente di e culture. Per esempiu, tipu di tempu, quantità di precipitazioni, cambiamenti climatichi, ecc.
Un'altra pussibile classificazione di i culturi orticuli si basa nantu à a prufundità data da u estensione di radice. Questa estensione tene contu micca solu di u tippu di verdura ma ancu di u tippu di terra postu chì, spessu un tippu di terra assai argillosa impedisce a radica di cresce troppu.
Sicondu sta classificazione, i vegetali ponu esse divisi in 3 grandi gruppi:
Radichi superficiali (trà 45 è 60 cm). Questi includenu:
- Agliu
- Sediu
- U brocciu
- Cipolla
- Cavolfiore
- Endive
- Spinaci
- Lattuga
- Corn
- Babbu
- Prezzemulu
- Porru
- Ravanellu
Radiche muderamente prufonde (90 à 120 cm). Questi includenu:
- Chard
- Vesce
- Melanzana
- Cantalupu
- Rapa
- Cucumber
- Pepperu
- Fagioli
- Barbabietola
- Carota
- Zucca iniziale
Radichi prufondi (più di 120 cm). Questi includenu:
- Carciofu
- Patata dolce
- Asparagus
- Stingray
- Fagioli di burru
- Anguria
- Tomate
- Squash tardu
Legumi chì campanu 3 o 4 anni
- Asparagus Alcaucil
- Crescinu da a funtana Frutilla
- Cardu d'oru
- Erba cipollina
Verdura annuale chì resiste à u fretu
- Radicheta Turnip Chard
- Fagiolinu Cipolla Agliu
- Api Majorana Beetroot
- Pisello Cavolfiore Porru
- Broccoli Spinach Chou
- Endive Parsley Salsify
- Carota di Ravanellu di Finocchiu
- Lattuga
Verdura annuale sensibile à u clima fretu o ghiacciatu
- Fagioli di Melone Basilicu
- Anguria di Okra di Patata Dolce
- Tomate di Patate Melanzane
- Spinaci Zucchini di Cucumaru
- Corn
- Zelandia Pepper Zucchini