Centri cerimoniali Maya

Autore: Laura McKinney
Data Di Creazione: 1 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 16 Maghju 2024
Anonim
Lost World of the Maya (Full Episode) | National Geographic
Video: Lost World of the Maya (Full Episode) | National Geographic

Cuntenutu

U maya eranu una civilizazione Mesoamericana preispanica chì esistia da 2000 anni nanzu à Cristu finu à più o menu 1697, occupendu u territoriu di u suduveste di u Messicu è di u nordu di l'America Centrale: tutta a penisula Yucatan, tutta a Guatemala è Belize, è ancu una parte di l'Honduras è El Salvador.

A so presenza trà e culture aborigene americane hè stata messa in risaltu per via di i so sistemi culturali cumplessi è avanzati, chì includevanu metudi di scrittura glifica (l'unicu sistema di scrittura cumpletamente sviluppatu, in più, in tutta l'America precolombiana), di arte è architettura, di matematica (sò stati i primi à aduprà u zero assolutu) è astrulugia.

E grandi cità-stati Maya anu dimustratu impurtanti capacità architettoniche ancu se sò cresciute senza cuncepimentu previ, intornu à un centru cerimoniale chì servia di asse. Eranu cunnessi trà di elli da rete di cummerciu, chì à traversu i seculi danu origine à nuclei pulitichi rivali chì à so volta anu purtatu à numerose guerre.


A munarchia ereditaria è patriarcale si hè fatta in a so cultura, è ancu sacrifici umani, mummificazione è ghjochi di ballu cerimoniali. Anu avutu u so propiu sistema di calendariu, chì hè sempre cunservatu oghje. E ancu se eranu propensi à registrà a so storia è scrive i so usi, a maiò parte di a so cultura hè stata irrimediabilmente persa per via di a brutalità di a cunquista spagnola.

Ancu cusì, e tracce cuntempuranee di e lingue Maya è e so forme di mestieri fermanu in parechje cumunità di Gatemala è Chiapas, Messicu.

Storia di a civilizazione Maya

A storia di i Maya hè studiata nantu à quattru periodi principali, à dì:

  • Periudu preclassicu (2000 aC-250 d.C.). Stu periodu iniziale si face da a fine di u periodu arcaicu, durante u quale i Maya anu stabilitu è ​​sviluppatu l'agricultura, dendu cusì origine à a civilizazione propria. Stu periodu à u so turnu hè divisu in i subperiodi: Preclassicu Anticu (2000-1000 a.C.), Preclassicu Mediu (1000-350 a.C.) è Preclassicu Tardiu (350 a.C.-250 d.C.), ancu se a precisione di sti periodi hè in dubbitu. numerosi spezialisti.
  • Periodu classicu (250 AD-950 AD). Periodu di a fioritura di a cultura Maya, in cui e grandi cità Maya anu prosperatu è una cultura artistica è intellettuale vigorosa hè stata esposta. Ci hè stata una polarisazione pulitica intornu à e cità di Tikal è Calakmul, chì hà purtatu à a fine à un crollu puliticu è à l'abbandonu di e cità, è ancu à a fine di numerose dinastie è à a mubilizazione versu u nordu. Stu periodu hè ancu divisu in i sottoperiodi: Early Classic (250-550 AD), Late Classic (550-830 AD) è Terminal Classic (830-950 AD).
  • Periudu postclassicu (950-1539 d.C.). Divisa à turnu in un primu postclassicu (950-1200 d.C.) è in un tardu postclassicu (1200-1539 d.C.), stu periodu hè carattarizatu da a caduta di e grande cità Maya è da a calata di a so religione, dendu origine à l'emergenza di novi centri urbani più vicini à a costa è e fonti d'acqua, à u detrimentu di l'altupiani. Sti cità novi sò stati urganizati intornu à un cunsigliu più o menu cumunu, malgradu u fattu chì à u mumentu di u primu cuntattu cù i Spagnoli in u 1511, era un inseme di pruvince cù una cultura cumuna ma un ordine sociopoliticu diversu.
  • Periudu di cuntattu è cunquista spagnola (1511-1697 d.C.). Stu periodu di cunflittu trà l'invasori europei è e culture Maya si estende per numerose guerre è cunquiste di e cità di sta civiltà, indebulita da cunflitti interni è spustamenti urbani. Dopu a caduta di l'Aztecs è u regnu Quiché, i Maya sò stati sottumessi è sterminati da i cunquistatori, lascendu poca traccia di a so cultura è di i so usi. L'ultima cità Maya indipendente, Nojpetén, cascò in manu di l'òspiti di Martín de Urzúa in u 1697.

Principali centri cerimoniali Maya

  1. Tikal. Unu di i più grandi è principali centri urbani di a civilizazione Maya, chì ferma oghje un situ archeologicu fundamentale per i sapienti di sta cultura è u patrimoniu di l'umanità dapoi u 1979. U so nome Maya seria Yux Mutul è averia statu a capitale di unu di i più putenti regni Maya, in uppusizione à a munarchia chì a so capitale era Calakmul. Hè forse a cità Maya più studiata è più capita in u mondu.
  2. Copan. Situatu in l'Ovest Honduras in u dipartimentu di u listessu nome, à pochi chilometri da a fruntiera cù u Guatemala, stu centru cerimoniale Maya era una volta a capitale di un regnu putente di u periodu Maya Classicu. U so nome Maya era Oxwitik è a so caduta hè stata inquadrata in a caduta di u rè Uaxaclajuun Ub’ahh K’awiil davanti à u rè di Quiriguá. Una parte di u situ archeologicu hè stata erosa da u fiume Copán, ghjè per quessa chì in u 1980 l'acqua hè stata sviata per prutege u situ, dichjaratu Patrimoniu di l'Umanu u listessu annu da l'UNESCO.
  3. Palenque. Chjamatu in lingua Maya 'Baak', era situatu in ciò chì hè oghje a municipalità di Chiapas, in Messicu, vicinu à u fiume Usumancita. Era una cità Maya di medie dimensioni, ma rinumata per u so patrimoniu artisticu è architetturale, chì dura finu à oghje. Si stima chì solu u 2% di a superficia di a cità antica hè cunnisciuta, è chì u restu hè cupertu da a giungla. Hè stata dichjarata Patrimoniu Mondiale in u 1987 è hè oghje un impurtante situ archeologicu.
  4. Izamal. U so nome Maya, Itzmal, significa "rugiada da u celu", è oghje hè una cità messicana in a quale converghjenu e trè culture storiche di a regione: precolombiana, coloniale è messicana cuntempuranea. Hè per quessa hè cunnisciuta cum'è "A cità di e trè culture". Situatu à circa 60km da Chichen-itzá, in i so circondi ci sò 5 piramidi Maya.
  5. Dzibilchaltún. Stu nome Maya traduce "locu induve a pietra hè scritta" è designa un anticu centru cerimoniale Maya, oghje un situ archeologicu, situatu in u Parcu Naziunale omonimu vicinu à a cità messicana di Mérida. Ci hè situatu u cenote Xlacah, u più impurtante di a zona è chì offre à i Maya finu à 40 metri di prufundità d'acqua; è ancu u Tempiu di e Sette Bambole, induve sette figurette in argilla Maya è numerosi attrezzi di l'epica sò stati trovi.
  6. Sayil. Situatu in u Statu di Yucatán, in Messicu, questu anticu centru di una elite agricula Maya hè statu stabilitu versu l'annu 800 d.C., à a fine di u subperiodu Classicu. I resti di u Palazzu Sayil restanu, è ancu a Piramide di Chaac II è altri 3,5 km di situ archeologicu.
  7. Ek Balam. Situatu ancu in Yucatán, in Messicu, u so nome significa "jaguar neru" in Maya è dapoi a so creazione in u 300 nanzu à Cristu. diventerà una capitale assai ricca in una regione altamente populata, chì u so nome Maya era 'Talol', ma era statu fundatu secondu e scritture da Éek'Báalam o Coch CalBalam. Presenta 45 strutture di u periodu, cumprese una acropoli, un edifiziu circulare, un campu di sfera, duie piramidi gemelle, è un arcu à a porta.
  8. Kabah. Da a "manu dura" Maya, Kabah era un impurtante centru cerimoniale chì u so nome hè citatu in e cronache Maya. Hè cunnisciutu ancu Kabahuacan o "Serpente Reale in manu". Cù una superficia di 1,2 km2Questa zona archeologica in Yucatan, Messicu, hè stata abbandunata da i Maya (o almenu ùn ci sò più centri cerimoniali fatti in ella) parechji seculi prima di a cunquista spagnola. Un caminu di pedoni longu 18 km è largu 5 m hà cunnessu u situ cù a cità di Uxmal.
  9. Uxmal. Cità ​​Maya di u periodu classicu è oghje unu di i trè siti archeologichi più impurtanti di sta cultura, cù Tikal è Chichen-itzá. Situatu in Yucatán, in Messicu, presenta edifizii in stile Puuc, oltre à l'architettura maya abbundante è l'arte religiosa, cume maschere di u diu Chaac (di pioggia) è testimunianze di a cultura Nahua, cume e immagini di Quetzalcoátl. Inoltre, ci sò a Piramide di u Magu, cù cinque livelli, è u Palazzu di u Guvernatore chì a so superficie supera i 1200m2.
  10. Chichen-Itza. U so nome in Maya traduce "bocca di u pozzu" è hè unu di i principali siti archeologichi di a cultura Maya, situatu in Yucatan, Messicu. Ci sò esempi di architettura imponente cù grandi tempii, cum'è Kukulcán, una raprisentazione maya di Quetzalcoátl, un diu toltecu. Ciò mostra chì era abitata da vari populi in tuttu u seculu, ancu se i so edifici venenu da a fine di u periodu Maya Classicu. In u 1988 hè statu dichjaratu patrimoniu culturale di l'umanità è in u 2007 u tempiu di Kukulcán hè entratu in e Nuove Sette Meraviglie di u Mondu Modernu.



Assicuratevi Di Leghje

Usu di Parentesi
Alienazione
Aghjettivi esclamativi