Cuntenutu
U Lettera B hè u sicondu di l'alfabetu spagnolu (nantu à quale si basanu e lingue latine) è hè a prima di e vintidue cunsunante. Per esempiu: buscar, blanco, burru.
Mentre u so nome formale hè esse, parechje regioni li anu datu u so nome, u più cumunu in l'America Latina hè quellu di esse longu, cù l'intenzione di differenziallu da un'altra cunsunale latina chjamata ancu vai o vai cortu.
- Vede ancu: Usi di a lettera B
Esempii di parolle cù B
Balon | Bspice up | Banale |
Bandido | Bastar | Bastardu |
Bragni | Bsterpa | Belicosu |
Barba | Bcrash | Bit |
Barca | Bebberu | Bestate |
Biblia | Besar | Bidimensiunale |
Biografia | Bifurcar | Bifaz |
Biulugia | Blargu | Bbiancu |
Bogota | Baghjuntu | Blandau |
Bonete | Bombardear | Bondulatu |
Bota | Bpalisà | Bonito |
Botella | Bramar | Blucente |
Brasil | Brende | Brutale |
Brisa | Bagitazione | Bpercorsu |
Bunghia | Buscar | Bbene |
Vede ancu:
- Parolle cù B è V
- Parolle cù mp è mb
Pronuncia di V è B.
E cunsunale vai cortu è u esse longu sò diffirenti in a prununcia, ma in varie regioni di l'America sta differenziazione hè stata persa, eccu perchè si sona praticamente indistinguibile.
In realtà u esse longu hè emessu guasgi unendu e duie labbre, mentre in u vai cortu ci hè un scorrimentu di u labellu inferiore sopra i denti superiori, chì genera un sonu vibratore più duru è più altu. Ancu s'ellu ùn hè micca faciule d'arregistrà si qualchissia pronunzia a b o unu v currettamente, questa hè a differenza formale è in alcune regioni a so differenziazione diventa più nota.
- Vede ancu: Usi di a lettera V
E regule di ortografia per B
E parolle cù b sò parechje è sta lettera apparisce in a pusizione iniziale o dopu à altre lettere. Per esempiu: bbè, bpalisàbanico.
- E parolle chì cuntenenu una di e sillabe seguenti sò scritte cù B è micca V: bla- ble- bli- blo- blu- o bra- bre- bri- bro- bru, vale à dì chì i gruppi cunsunali sò sempre 'bl' o 'br'. Per esempiu: fàblascià, bscupa di macellu.
- Sempre davant'à un'altra cunsunale, scrivi sempre B (è micca V). Per esempiu: hèbozo, quìbace.
- Sempre dopu a M hè scritta B, è dopu a lettera N hè sempre scritta V. Per esempiu: combo, A.Mbseduce, avvelenà.
- B porta ancu u imperfettu passatu di i verbi finiti in -ar è di u verbu «ir». Per esempiu: amoriba, ascoltabà.
- I Verbi finiti in –buir anu B. Per esempiu: contribuir, distribuiscebuir.
- I Verbi finiti in -bir anu B. Per esempiu: cuncettubvai, scrivibandà. Eccezioni: bollire, serve, campà, campà inseme, rinvivisce.
- E parolle chì finiscenu cù i suffissi anu B -bunda, -bundo. Per esempiu: Sò mortubannullà, nauseabunda.
- E parolle chì cumincianu cù cub-, urb-, hab- è heb-. Per esempiu: urbannu, hàbitar.
- B sò parolle cù i prefissi bi- o bis-. Per esempiu: bisabuelo, bcapu, bisessuale.
- B sò parolle cù u prefissu bio-. Per esempiu: biologu, biodegradable.
- B sò e parolle cù u prefissu sub- Per esempiu: u sobdirettore, u sobtè.
- B sò parolle cù u prefissu bibli- Per esempiu: bibliografia, blibrariu.
- B sò parolle cù i prefissi bene, bien o bono. Per esempiu: benevolente, binvoluntariu.
- E parolle chì finiscenu in –Bilità. Per esempiu: cunvertitibility, hability. Eccezzioni: civiltà è mobilità.
Seguitate cù:
Parolle cù D | Parolle cù W |
Parolle cù H | Parolle cù K |
Parolle cù Q | Parolle cù Z |