Cuntenutu
- Diftongu
- Accentuazione di u diptongu
- Hiatus
- Accentuazione di e parolle cù hiatus
- Differenza trà diptongu è hiatus
- Esempii di parolle cù diptongu
- Esempii di parolle cù hiatus
U diptongu è u hiatus sò catene sonore chì ponu accade in e parolle. U ditongu hè l'unione di e vucale è u hiatus hè a separazione di ste duie vucale in sillabe diverse.
Diftongu
U Diftongu hè chjamatu l'unione di duie vucali sfarenti chì sò prununciate in a listessa sillaba. E cumbinazioni seguenti ponu formà diftongi:
- Vucale aperta (a, e, o) + vucale chjusa o (i, u). Per esempiu: peine, aplauSW.
- Vucale chjusa micca incalcata + vucale aperta. Per esempiu: viento, hUEvo.
- Vucale chjusa + vucale chjusa sfarente. Per esempiu: ciubabbu, juicio.
S'ellu ci hè un H intercalatu, ùn influenza micca a classificazione di una sequenza di vucale cum'è diptongu o hiatus. Per esempiu: prohibir.
Accentuazione di u diptongu
- I Diftongi sò accentuati seguitendu e regule generale di accentuazione.
- In i diftongi cù una vucale aperta incalcata è una vucale chjusa micca incalcata, a tilde hè posta sopra a vucale aperta. Per esempiu: nuTico o Murcvailavu.
- In i ditongi furmati da duie vucale chjose, a tilde hè posta sopra a seconda vucale: acuifero, casuistica.
Quandu un ditongu diventa un hiatus?
Un ditongu diventa un hiatus quandu a vucale debule (i, u) hè sottolineata. In questu casu, u diptongu si rompe è si forma u hiatus.
Hiatus
Hiatus pò esse furmatu da:
- Vucale aperta (a, e, o) + vucale chjusa (i, u). Per esempiu: bàúl
- Vucale aperta + vucale aperta. Per esempiu: tèofila
- Vucale micca incalcata + listessa vucale micca incalcata. Per esempiu: chiita
- Vucale chjusa + vucale chjusa (alcune d'elle, accentuate). Per esempiu hoídà.
Accentuazione di e parolle cù hiatus
- E parolle cù un hiatus di duie vucali uguali o duie vucali aperte diverse, seguitanu e regule generali di u stress.
- E parolle cù un hiatus di a vucale chjusa sottolineata è di a vucale aperta micca incalcata (o viceversa) portanu sempre un accentu nantu à a vucale chjusa, indipendentemente da e regule di stress. Per esempiu: habíà.
Differenza trà diptongu è hiatus
A sfarenza trà u diptongu è u hiatus hè chì in u diptongu a vucale debule ùn hè mai sottulineata. Per via di sta cundizione, e vucali ùn si separanu. Per esempiu: violín.
Ciò chì distingue u ditongu da u hiatus hè chì in u hiatus e vucali chì sò inseme si separanu, mentre chì in u diptongu restanu unite. Sta siparazione si face solu quandu a vucale incalcata hè quella chjosa. Per esempiu: volu, geograficuía.
Esempii di parolle cù diptongu
a-cei-tea. | ciu-da-des | mau-lli-fà |
a-cei-tonu | cui-dice | mons-truo |
ai-re | cui-dà | Aghju intesu-giò |
ais-lan-te | cuo-ta | pa-ra-gua |
A.Mai-nar | des-pei-nar | pau-sa |
am-bi-guo | in-cau-za-dui | pei-ne |
a-plau-sos | eu-ca-lip-to | plei-à |
au-llar | Eu-geniu | rei-nar |
au-ro-ra | Eu-abbigliamento | rui-dà |
au-à | Eus-ta-quio | sai-ne-te |
au-to-pis-ta | Feu-dà | tiem-bla |
au-tor | gau-cho | trei-nta |
bai-è tù | gou-rmet | via-je |
bUE-Innò | guar-dà | vio-lentu |
cau-dal | hUE-SW | vio-le-ta |
cau-sa | in-cau-à | vio-lin |
ciu-da-de-la | Lau-ra | via-jar |
Esempii di parolle cù hiatus
a-cen-tú–o | cun-fí–è | mí–o |
a-ctua-estuariu | cun-fi-te-rí–à | Mo-ne-rí–às |
à–Saluten-co | cun-tù-nú–è | na-ví–o |
à–ho-ga-rí-a | de-sa-fí–è | o–í-dà |
à–ho-rrar | dí–à | o–ír |
al-be-drí–o | d-fe-ctú–è | pà–ís |
a-tà–úd | es-ca-lo-frí–o | pianu-tí–o |
au-à-bio-gra-fí–à | hè-cusì-te-rí–à | psi-quia-trí–à |
bal-dí–o | e-va-lú–o | pú–à |
bà–úl | frí–o | Rà–úl |
bio-gra-fí–à | ge-o-gra-fí–à | res-frí–o |
bú-ho | geo-lo-gí–à | rí–o |
cà–èr | ellao–í-na | satí–à |
car-dio-lo-gí–à | ho-meo-pa-tí–à | Sà–úl |
ca-se-rí–o | hu-í-dà | so-cio-lo-gí–à |
cer-rra-je-rí–à | là–úd | vo-ce-rí–o |
chi–i-ta | mareè–o | va-cí–o |
Seguitate cù:
- Diftongu, tripthong è hiatus
- Frasi cù hiatus
- Parolle acute cù pausa
- Parolle Gravi cù Hiatus
- Esdrújulas cun hiatus è diptongu