Animali striscianti

Autore: Laura McKinney
Data Di Creazione: 2 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 2 Lugliu 2024
Anonim
12 animali che ti faranno gelare il sangue
Video: 12 animali che ti faranno gelare il sangue

Cuntenutu

L'animali chì striscianu sò chjamati rettili, chì mostranu dinò una seria di caratteristiche in cumunu. A parolla rettile vene da u termine striscia, chì significa spustà strisciando in terra. Alcuni esempi sò: tartaruga, coccodile, alligatore.

I rettili sò animali vertebrati cù scale cumposte da cheratina. A maiò parte di elle sò adattate à a vita nantu à a terra, in ogni modu alcuni campanu ancu in l'acqua. A grande maggioranza sò carnivori. Anu respiru pulmonariu è un sistema circulatori à doppiu circuitu.

Alcuni rettili riescenu à movesi senza zampe, cum'è i serpi. A locomozione di i serpi dipende da varii metudi, secondu e spezie è u tempu. Per esempiu, quandu un serpu hè in traccia d'attaccà, si cordone è usa a so energia per avanzà rapidamente in un modu chì sorprende a so preda.

I rettili sò ectotermicuIn altre parolle, dipendenu da e cundizioni ambientali per mantene a so temperatura. Per questa ragione, in generale ogni specie di rettile appartene à ambienti cù caratteristiche assai simili, postu ch'elli ponu sopravvive solu in una certa gamma di temperature. A ripruduzzione hè interna, vale à dì, u masciu depone u sperma in u corpu di a femina.


Esempii di animali chì striscianu

  • Camaleonte: ci sò circa 160 spezie. Sò carattarizati da a so capacità di cambià di culore secondu induve sò. I camaleonti sò predatori di rettili di vermi, cavallette, locuste, mosche è altri insetti. Riuscenu à caccialli grazia à a so grande acuità visuale, chì li permette di rilevà ancu i più picculi muvimenti.
  • Crocodile: E so 14 spezie sfarente si trovanu in Africa, Asia, America è Australia. Ancu se hè un animale terrestre, si riunisce in abitati d'acqua dolce (fiumi, laghi è zone umide). Per ghjunghje a temperatura di u corpu avete bisognu, appena u sole sorte, ferma immobile in una zona di terra chjara, per riceve u so calore.
  • Dragone di Komodo: Sauropsid chì stà in l'isule di l'Indonesia centrale. Hè a più grande lucertula chì esiste. A so lunghezza media hè trà dui è trè metri. U so pesu mediu hè di 70 kg. I ghjovani sò verdi cù spazii d'altre tonalità cum'è u giallu è u neru, mentre chì l'adulti anu una tonalità uniforme di marrone o rossu grisinciu.
  • Gecko: Rettile chì abita tutte e zone calde di u mondu. Hà l'ochji è i pedi più grandi in relazione à u so corpu chè l'altri rettili. Esiste in varie forme, culori è dimensioni. Di solitu sò camuffati cù u so ambiente naturale.
  • AlligatorChjamatu ancu alligatore, hè un genere di coccodile. Vive in e zone subtropicali è tropicali di l'America. Sò stati cacciati per un bellu pezzu per aduprà a so pelle. Oghje sò spezie prutette è a so macellazione hè permessa solu in l'uccelli.
  • Anaconda verde: Serpente di l'America Meridionale, d'una lunghezza apprussimativa di 4 metri è mezu e femine è di trè metri i masci. Hè un sarpu custrizzione, vale à dì chì usa strangulazione per tumbà e so prede.
  • Iguana di u desertu: (Dipsosaurus dorsalis): Hè assai numerosu in i deserti di Sonora è Majove (Stati Uniti è norduveste di u Messicu). U culore di ogni individuu influenza a so capacità per uttene u calore necessariu da i raggi di u sole: l'individui di culore scuru assorbe u 73% di a luce visibile è dunque di u calore di u sole. L'individui di culore chjaru assorbenu solu u 58% di a luce visibile. Unu di i so metudi per stabilizà a temperatura di u corpu hè a regulazione di u flussu di sangue perifericu: i navi si contraenu è diminuiscenu dunque u scambiu di calore, o si dilatanu (aumentanu di dimensioni) in modu chì u scambiu di calore cresce.
  • Lucertula verde: Specie di lucertola (rettile) di a famiglia di i Teiidae. Hè situatu in una ecozona chì abbraccia u Chaco argentinu, bolivianu è paraguayanu. Pò ghjunghje à 40 cm di lunghezza. Hè carattarizatu da avè solu quattru dite, à u cuntrariu di tutti l'altri rettili Teiidae, chì ne anu cinque.
  • Piton: Sarpu Constrictor. Ùn hè micca un sarpu avvelenatu, ma uccidenu e so prede suffucendu, dopu avè tinutu cù a so mascella putente.
  • Serpente di corallo: Sarpe velenosa chì stà in e zone trupicali. Hè carattarizatu da i so culori gialli intensi, rossi è neri.
  • Tartaruga: Si caratterizeghja per avè un fustu largu è cortu, cù una cunchiglia chì a prutege. A so spina hè saldata à a cunchiglia. Ùn anu micca denti ma anu un beccu cornu simile à u beccu di l'acelli. Benchì anu lampatu a so pelle, ùn si pò percepisce cusì faciule cum'è quandu facenu i serpenti, cume e tartarughe versanu pocu à pocu. Ùn incubanu micca e so ova, ma invece ponenu duve elli ponu avè u calore solare.
  • Monitor: Lucertula maiò cù a testa chjuca è u collu longu, chì hà un corpu grossu, zampe robuste è una coda longa è forte. Ci hè 79 spezie vive, chì sò prutette. U monitor gigante, chjamatu ancu Perentie, pò cresce finu à ottu metri.
  • Vi pò serve:Animali migranti



Assicuratevi Di Leghje

Modestia
Sistemi Chjusi
Fattori Biotichi è Abiotici