Batteri Gram pusitivi è Gram negativi

Autore: Laura McKinney
Data Di Creazione: 7 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 2 Lugliu 2024
Anonim
Compostaggio e fertilità dei suoli / Giovanni Gigliotti
Video: Compostaggio e fertilità dei suoli / Giovanni Gigliotti

Cuntenutu

U ricunniscenza batterica è metudu di classificazione da a Tintura di Gram, hè stata inventata da u scientistu danese Christian Gram in u 1884 è da quì deriva u so nome. In chì cunsiste?

Consiste in l'aggiunta di una serie specifica di pigmenti è mordanti à un campione di laboratorio, ottenendu cusì una tinta rosa o viola, secondu u tipu di batteri: u Gram pusitivu rispundenu à u pigmentu è appareranu viole sottu u microscopu; mentre u Gram negativu resistenu à macchie è u renderanu di culore rossu o rusulinu.

Questa differenza in risposta mostra una composizione diversa di a busta cellulare, da u gram pusitivu Anu un grossu stratu di peptidoglicanu (mureina), chì li dà una grande resistenza ma li face cunservà a tinta assai megliu. U gram negativu, invece, anu una doppia membrana lipidica in a so inviluppu, cusì necessitanu un stratu di peptidoglicanu assai più sottile è, dunque, ùn macchianu micca di listessa manera.


Stu metudu palesa una tipulugia batterica naturale, utile quandu identificanu e spezie è sopratuttu a antibioticu necessariu per cumbatte lu.

Ancu se i batteri gram-pusitivi sò un gruppu variatu è magiuritariu, cù a presenza d'organismi mobili (flagellati) è ancu fotosintetichi, e batteri gram-negativi sò rispunsevule per parechje di e malatie batteriche più letali cunnisciute.

Esempii di batteri gram-pusitivi

  1. Staphylococcus aureus. Responsabile di ascessi, dermatite, infezioni localizate è gastroenterite possibili.
  2. Streptococcus pyrogenes. A causa di l'infezioni suppurative in e vie respiratorie, è a febbre reumatica.
  3. Streptococcus aglactiae. Cumunu in casi di meningite neonatale, endometrite è pneumonia.
  4. Streptococcus faecalis. Abituale in infezioni biliari è urinali, abita u colon umanu.
  5. Streptococcus pneumoniae. Responsabile di pneumonia è infezioni di e vie respiratorie, oltre à otite, meningite è peritonite.
  6. Streptococcus sanguis. Causativu di l'endocardite, quandu entra in u sangue per mezu di lesioni in u so habitat, a bocca è a mucosa dentale.
  7. Clostridium tetani. I batteri rispunsevuli di u tetanu entrenu in u corpu da a terra per via di traumi finu à l'estremità.
  8. Bacillus anthracis. Hè u batteriu antrax ben cunnisciutu, sia in a so versione cutanea sia pulmonaria.
  9. Clostridium botullinum. Causativu di u botulismu classicu è infantile, vive in terra è in alimenti mal cunservati.
  10. Clostridium perfringes. Questa batteria secreta tossine chì distrugge u muru cellulare, è hè responsabile di gangreni gassosi, enterite necrotizanti è endometrite.

Esempii di batteri gram-negativi

  1. Neisseria meningitidis. Batteriu periculosu chì provoca a meningite è a meningococcemia, culunizza e vie respiratorie umane è ascende à e meningie per via di u sangue.
  2. Neisseria gonorrhoeae. Cunnisciutu per esse a causa di a gonorrea, una malattia cumuna di trasmissione sessuale.
  3. Escherichia coli. Abitante abituale di u colonu umanu, hè implicatu in a cosiddetta "diarrea di u viaghjatore", è in meningite neonatale, sepsis è infezioni urinarie.
  4. Salmonella typhi. I batteri rispunsevuli di a malatia chjamata frebba tifuida, sò generalmente trasmessi da a via fecale-orale: contaminazione di l'acqua, scarsa eliminazione di escrementi o igiene difettosa.
  5. Salmonella enteritidis. Di solitu provoca enterocoite è setticemia cun ascessi s'ella passa da l'intestinu in u sangue.
  6. Haemophilus influenzae. Di solitu bacillu aerobu, hè rispunsevule di numerose meningite, otite, sinusite, bronchopneumonia, cellulite è artrite settica.
  7. Bordetella pertussis. Cause di a malattia cunnisciuta cum'è tosse convulsa, cun alta mortalità infantile.
  8. Brucella abortus. Provoca a brucellosi, una malattia di u bestiame chì si trasmette à l'omu da u cuntattu cù l'animali o da l'ingestione di prudutti casgili micca pasturizati.
  9. Francisella tularensis. Responsabile di a cosiddetta "febbre di cunigliulu" o tularemia, hè trasmessa à l'omu da vettori (acari o altri tippi di esoparasiti) di cunigliuli, cervi è animali simuli.
  10. Pasteurella multocida. Bacillus anaerobicu, trasmessu da u morsu di l'animali domestici infettati, cum'è i misgi è i cani. Si sparghje per a pelle è infetta u sistema respiratoriu, pruvucendu ancu a cellulite.



Selezziunà Amministrazione

Gas Inerti
Acelli
Elencu di cunghjucazioni