Cuntenutu
U ossidi metallichi (cunnisciutu ancu cum'è ossidi di basa) sò cumposti chì nascenu da a cumminazione di un metallo è ossigenu, cù a particularità di esse ligata da un ligame chjamatu ionicu.
Generalmente anu a caratteristica di esse solidi è avè un puntu di fusion relativamente altu (precisamente questu hè ciò chì hè tipicu di elli, differendu da u ossidi non metallici chì ne anu una assai più bassa).
U ossidi metallichi sò di solitu cristallinu è almenu moderatamente solubile in acqua. L'ossidi metallichi sò boni cunduttori calore è elettricità, è hè per quessa chì sò cumunemente aduprati per questi scopi.
In a so cumpusizioni, ossidi metallichi sò cumbinazioni binari di un metale cù l'ossigenu, cù questu ultimu agisce cù un numeru di ossidazione -2.Dunque, hè necessariu piglià in contu e valenze di u metallu chì intervene in a reazione inseme cù l'ossigenu, per avè una nuzione di quanti atomi di l'elementu serà necessariu scambià per ogni atomu di ossigenu.
- Vede ancu: Esempii d'ussidazione
Nomenclatura di l'ossidi metallichi
Ossidi di stu tippu anu una particularità in quantu à a so denominazione, dapoi Ùn hè micca faciule chjamà ognunu postu chì e listesse sostanze anu qualchì volta numeri d'ossidazione diversi.. In casu chì l'elementu cumplementariu à l'ossigenu abbia un numeru d'ossidazione unicu, u modu tradiziunale di numinallu serà "ossidu di (è l'elementu currispundente)".
Quandu l'elementu hà dui numeri d'ossidazione, serà chjamatu ossidu (è l'elementu currispundente, cù a fine "orsu"Se u numeru di ossidazione adupratu hè più bassu, è"ico'Quandu u numeru hè più grande). Infine, se l'elementu hà più di dui numeri d'ossidazione (pò cuntene sin'à quattru) a quantità di valenze hè osservata è a fine -ico, -oso, hypo-bear, o per-ico hè aghjuntu in cunsiquenza. Questa hè a nomenclatura tradiziunale, tuttavia ci sò alternative cum'è u numeru di stock o atomicità.
Esempii di ossidi di basa o metallichi
- Oxidu di cupru (Cu2OR). Questu ossidu di rame hè insolubile in acqua è solventi organici.
- Oxidu di cupric (CuO). Hè l'ossidu di ramu cù u più numeru d'ossidazione. Cum'è minerale hè cunnisciutu cum'è tenorita.
- Ossidu di cobaltu(CoO). Hè un monossidu inorganicu cù un aspettu verde oliva o rossu in a so forma cristallina.
- Ossidu auricu (Au2OR3). Hè l'ossidu più stabile d'oru. Hà un culore rossu rossu, è insolubile in l'acqua.
- Ossidu di titaniu (Ziu2). Si trova naturalmente in certi minerali, in una forma sferica. Hè prezzu, sicuru è abbundante.
- Ossidu di zincu (ZnOR). Hè un cumpostu biancu, cunnisciutu ancu cum'è u compostu di zincu biancu. Hè pocu solubile in acqua ma assai solubile in acidi.
- Ossidu di nichel (Mancu2OR3). Hè un cumpostu di nickel (hà 77% nickel in a so cumpusizioni). Hè ancu cunnisciutu cum'è ossidu di nickel neru.
- Oxidu d'argentu (Ag2OR). Questu compostu hè una polvere fina nera o marrone chì hè aduprata per preparà altri cumposti d'argentu.
- Ossidu mercuricu (HgO). L'ossidu di Mercuriu (II) hè ancu un cumpostu chì hà un culore aranciu o rossu, si presenta in un statu solidu à temperatura ambiente.
- Ossidu cromicu (CrO). Hè un compostu inorganicu di cromu è ossigenu.
- Ossidu di bariu (Fasciu).
- Ossidu cromicu (Cr2OR3). Hè un compostu inorganicu chì hè adupratu cum'è pigmentu, verde di cromu.
- Rustinu piumbatoghju (PbO). Cù un culore aranciu hè adupratu spessu in ceramica è in l'industria chimica.
- Ossidu permanganicu.
- Ossidu ferrosu (Bruttu)
- Ossidu ferricu (Fede2OR3)
- Ossidu di calciu (CaO)
- Ossidu di litiu (Li2OR).
- Ossidu stannosu (SnO).
- Ossidu stannicu (SnO2).
Puderanu serve:
- Esempii di Ossidi
- Esempii di Ossidi Basi
- Esempii di Oxidi Acidi
- Esempii di Oxidi Non Metallici