![Come funziona una centrale idroelettrica](https://i.ytimg.com/vi/E1nnPQx8oqY/hqdefault.jpg)
Cuntenutu
- I vantaghji di l'energia idraulica
- I svantaghji di l'energia idrica
- Esempii di putenza idraulica
- Altri tippi di energia
U energia idraulica (chjamata dinò energia acqua o idroenergia) si ottiene grazia à l'energia cinetica è l'energia putenziale di i currenti d'acqua (cume cascate o fiumi) è di maree.
L'energia cinetica hè l'energia chì ogni corpu pussede grazia à u so muvimentu. Per esempiu, se appughjemu una matita contr'à una carta è a tenimu ferma, a matita ùn trasmette alcuna energia à a carta (senza energia cinetica).
D’altronde, sè toccu a carta cù a punta di a matita, vale à dì, a muvemu à grande velocità, a matita rompe a carta grazia à a so energia cinetica. Per questa ragione, l'energia idraulica Ùn vene micca da laghi o stagni, ma da corsi d'acqua in muvimentu, cum'è fiumi è mari.
L'energia putenziale hè quella chì si trova in un ughjettu per via di a so pusizione relativa in un sistema. Per esempiu, una mela nantu à un arburu hà l'energia potenziale di a so caduta, vale à dì, l'energia potenziale hè più grande se a mela si trova più altu.
Aduprate u energia putenziale di l'acqua significa chì si utilizeghja a differenza di altezza trà u locu da induve vene l'acqua è u locu induve ella cascerà. A forza cù a quale cade grazia à l'accelerazione di a gravità hè cunvertita in energia cinetica.
Vede ancu: Esempii di Energia in a vita d'ogni ghjornu
I vantaghji di l'energia idraulica
- Hè una energia rinnovabile: In altre parole, ùn finisce micca per via di u so usu, grazia à u cicculu di l'acqua. Ancu se una quantità enorme d'acqua esce da un reservoir è passa per a centrale idroelettrica, quella acqua ritorna in u reservoir grazia à u ciclu di l'acqua, chì farà chì l'acqua si evapuri è rientra in forma di pioggia.
- Alta prestazione: A differenza di altre energie rinnovabili (cume l'energia solare), pocu spaziu hè necessariu per ottene grandi quantità di energia.
- Ùn produce micca emissioni tossiche: Cum'è quelli produtti da altre fonti d'energia cum'è combustibili fossili.
- Cheap: U so funziunamentu hè indipendente da i prezzi di u petroliu. Ancu se a custruzzione di una centrale idroelettrica pò esse assai cara, a so vita utile pò supera i 100 anni.
I svantaghji di l'energia idrica
- Benchì ci sò forme di energia idraulica chì ùn influenzanu micca l'ambiente, a maiò parte sò piante idroelettriche, chì formanu serbatoi, vale à dì, inundazioni di grandi spazii di terra intornu à ciò chì era prima un fiume. Què hà un impattu ambientale prufondu, furzendu u trasferimentu di numerose spezie è mudificendu dramaticamente u paisaghju.
- L'ecosistema hè ancu mudificatu à valle perchè l'acqua chì esce da e dighe ùn hà micca sedimentu, ciò chì provoca una erusione più rapida di e sponde di u fiume. Inoltre, u flussu di u fiume hè mudificatu drasticamente in pocu tempu.
Esempii di putenza idraulica
STAZIONI IDROELETTRICHE
Convertenu l'energia in l'acqua in energia elettrica. Usanu l'energia putenziale di un grande corpu d'acqua (u reservoir o un lagu artificiale) per via di a so irregolarità cù un lettu di fiume. L'acqua hè cascata attraversu una turbina, induve a so energia putenziale hè cunvertita in energia cinetica (muvimentu) è a turbina a converte in energia elettrica.
A prima centrale idroelettrica hè stata custruita in 1879 à Niagara Falls. Attualmente, questu hè a forma più economica di energia, per via di a bassa manutenzione necessaria da e strutture è di a quantità di energia chì si ottiene ogni ghjornu.
MULINACCIU
Usanu l'energia cinetica di un corsu d'acqua. Hè chjamatu mulinu perchè in i so primi usi era adupratu per macinà i grani. L'acqua move e lame di una rota chì si trova ligeramente sommersa in u corsu di l'acqua. Attraversu un inseme di ingranaggi, u muvimentu di a rota à a so volta move un coppiu di pietre circolari chjamate rettificatrici chì pressanu i grani, trasformenduli in farina.
Attualmente, e roti d'acqua ponu ancu esse aduprate per uttene elettricità attraversu un trasformatore, simile à u funziunamentu di e turbine di e centrale idroelettriche.
Tuttavia, a quantità di energia ottenuta hè assai più bassa postu chì l'acqua si move più veloce per via di u fattu chì u disegnu naturale di i fiumi hè assai più bassu di quellu adupratu in e centrale idroelettriche. I primi roti d'acqua sò stati custruiti in a Grecia antica, à u IIIu seculu a.C.
ENERGIA MARINA
Hè un modu specificu di aduprà l'energia di l'acqua. Hè classificatu in:
- Energia da i currenti oceanichi: I currenti oceanichi sò movimenti di a superficia di l'acque oceaniche. Sò prudutti da parechji fattori, cum'è a rotazione di a Terra è i venti. I rotori sò aduprati per prufittà di l'energia cinetica di i currenti.
- Energia Osmotica: L'acqua di mare hè salata, vale à dì, hà una cuncintrazione di surtite. I fiumi, invece, ùn anu micca sale. A differenza di cuncentrazione di sale trà fiumi è mari produce un osmosi di pressione ritardata, quandu i dui tippi d'acqua sò separati da una membrana. A differenza di pressione di i dui lati di a membrana pò esse aduprata in una turbina.
- Energia termica da u mare (onda di marea): A differenza di temperatura trà acque oceaniche chì sò più profonde (più fredde) è poche (più calde) permettenu di spustà un dispositivu termicu per generà elettricità.
Altri tippi di energia
Energia putenziale | Energia meccanica |
Energia idroelettrica | Energia interna |
Energia elettrica | Energia termica |
Energia chimica | Energia sulare |
Energia eolica | Energia nucleare |
Energia cinetica | Energia Sonora |
Energia calurica | energia idraulica |
Energia geotermica |