Regule APA

Autore: Peter Berry
Data Di Creazione: 16 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
Alpha Blondy  Best Of Alpha Blondy Collection Songs -Greatest Hits Full Album
Video: Alpha Blondy Best Of Alpha Blondy Collection Songs -Greatest Hits Full Album

Cuntenutu

U Regule APA Sò un inseme di regulamenti è cunvenzioni per preparà documenti monografichi o di ricerca. Stu stile metodologicu hè statu sviluppatu da u Associazione Psicologica Americana è hè statu spargugliatu in u mondu cum'è un furmatu standard per riferimenti verbatim è citazioni.

Stu regulamentu hè applicatu, sopratuttu, in travaglii di ricerca accademica formale è unifica i criteri versu un furmatu unicu chì deve urganizà u testu sanu: margini, citazioni testuali, note in piè di pagina è riferenze bibliografiche finali.

I standard APA sò regolarmente aggiornati, in versioni successive chì sò incluse in i so manuali ufficiali.

  • Vi pò aiutà: Citazioni bibliugrafichi

Esempii di norme APA

  1. Marghjini di fogliu. I margini di i quattru lati devenu esse 2,54 cm, longu u testu sanu.
  1. Note à piè di pagina. E note devenu esse indicate cù un indice numericu successivu (1, 2, 3) in u corpu di u testu. Se sò indicazioni chì sviluppanu ciò chì hè statu dettu in u travagliu, devenu andà à u pede di a pagina è ponu esse spartuti in parechji fogli. Se sò articuli cumpleti o altru materiale supplementariu, devenu andà cum'è note finali. E note à piè di pagina ùn sò micca usate per l'indicazione bibliugrafica.
  1. Numerazione di pagine. E pagine di u testu devenu sempre esse numerate in l'angulu superiore o inferiore sinistro, con l'eccezione, se esiste, di a pagina di copertina, di titulu è di pagine preliminarie (riconoscimenti, epigrafie, ecc.) Chì seranu presi in considerazione in u numerazione ma micca Seranu numerati. U numeru di a pagina deve esse accumpagnatu da u cognome di l'autore di u testu: Cognome 103
  1. Sanguinamentu. A prima linea di ogni paràgrafu (eccettu a riga iniziale di u testu) deve esse rientrata cinque spazii prima di a prima parolla. Questu spaziu hè equivalente à una tabulazione (colpu di a chjave tab).
  1. Abbreviazioni. I testi accademici usanu spessu abbreviazioni in i so riferimenti, citazioni o testi indicativi:
    • cap. (capitulu)
    • ed. (edizione)
    • riv. (edizione rivista)
    • trad. (traduttore o traduttori)
    • s.f. (senza data)
    • p. (pagina)
    • pp. (pagine)
    • u cavulu. (vulume)
    • Innò. (numeru)
    • pt. (parte)
    • suppl (supplementu)
    • ed (editore o editori)
    • comp. (compilatore)
    • comps. (compilatori)
  1. Citazioni verbali di menu di 40 parolle o cinque righe. Devenu esse racchiusi trà virgulette doppie ("") per distingue si da u restu di u testu, senza cambià u paràgrafu. Deve esse accumpagnatu da una riferenza parentesi:

Gautier hà affirmatu in quantu à a moralità chì "hè u più bellu di l'arti" (1985, p.4).


  1. Citazioni verbali di più di 40 parolle o cinque righe. Sò scritti in una dimensione di caratteri più chjuca (unu o dui punti) di u testu urdinariu, rientratu cù duie schede è senza virgolette, cum'è un apartu in u testu è accumpagnatu da a so riferenza parentesi.
  1. Parafrasi o parafrasi citazioni. E parafrasi, vale à dì, l'idee di l'altri riassunte in e so parolle, devenu sempre indicà l'autore originale. Una riferenza parentesi cù u cognome di l'autore è l'annu di publicazione di u so travagliu hè indicata à a fine di a parafrasi:

I buchi neri emettenu forme rilevabili di radiazioni (Hawking, 2002) è ...

  1. Referenze di parentesi. Tutte e citazioni è parafrasi di cuntenutu ricercatu da terze parti devenu esse riferite. E referenze devenu indicà: cognome di l'autore citatu + annu di publicazione di u testu + numeru di pagina (se applicabile):

(Soublette, 2002, p. 45)
(Soublette, 2002)
(Soublette, p. 45)
(2002, p. 45)


  1. Cite dui o più autori. Se u testu citatu hà più di un autore, i so rispettivi cugnomi devenu esse piazzati in a riferenza, separati da virgule è infine da un simbulu "&":

Dui autori: Mckenzie & Wright, 1999, p. 100
Trè autori: Mckenzie, Wright & Lloyce, 1999, p. 100
Cinque autori: Mckenzie, Wright, Lloyce, Farab & López, 1999, p. 100

  1. Cite un autore principale è cuntributori. Se u testu citatu hà un autore principale è cullaburatori, u nome di l'autore principale deve esse piazzatu in a riferenza, è dopu a spressione et al:

Mckenzie, et al., 1999.
Mckenzie, Wright, et al., 1999.

  1. Cita un autore corporativu. I testi chì l'autore ùn hè micca una persona, ma chì appartenenu à una sucietà o istituzione sò riferiti ponendu u nome o l'acronimu di a sucietà induve andrà u cognome di l'autore:

ONU, 2010.
Microsoft, 2014.


  1. Cita un anonimu. In u casu di autori anonimi (chì ùn hè micca uguale à autori scunnisciuti), a parolla Anonimu invece di u cognome di l'autore è u restu di l'istruzzioni in u furmatu sò curati:

Anonimu, 1815, p. 10

  1. Elencu di referenze bibliugrafichi (bibliografia). A fine di un travagliu di ricerca deve cuntene un elencu cù tutta a bibliugrafia citata. In questa lista i cognomi di l'autori sò urganizati alfabeticamente, è aghjunghjenu l'annu di publicazione di u travagliu in parentesi, u titulu in italicu è u restu di l'infurmazioni editoriali:

Cognome, Nome di l'autore (annu di publicazione). Qualificazione. Cità, Paese di publicazione: Edituriale.

  1. Cunsultate estratti di libru. Per un frammento di libru chì ùn hè statu cunsultatu in tuttu, si usa a struttura seguente:

Cognome, Nome di l'autore di u frammentu (annu di publicazione). "Titulu di u frammentu". In Cognome, Cumpilazione o titulu di libru (pp. gamma di pagine occupate da u frammentu siparatu da un trattinu). Cità, Paese di publicazione: Edituriale.

  1. Cunsultate l'articuli di a rivista. Per includere un articulu di rivista in a bibliografia, l'infurmazioni editoriali pertinenti à u numeru è u vulume di u periodicu devenu esse inclusi:

Cognome, Nome di l'autore di l'articulu (Data di publicazione). "Titulu di l'articulu". Nome di a rivista. Volume (Numeru), pp. gamma di pagine di l'articulu.

  1. Riferite l'articuli in linea. L'articuli Internet citati in u testu devenu avè l'URL, da pudè esse recuperatu è cunsultatu:

Cognome, Nome di l'autore s'ellu esiste (Data di publicazione). "Titulu di l'articulu". Nome di a rivista in linea. Ricacciatu da http: // www. Indirizzu URL di l'articulu.

  1. Vede l'articuli di stampa. Per cità l'articuli di un ghjurnale, l'infurmazioni cumplette nantu à a situazione di l'articulu sò furnite, cumpresu l'autore (se esiste):

Cù autore: Cognome, Nome di l'autore (Data di publicazione). "Titulu di l'articulu". Nome di u ghjurnale, gamma di pagine.
Nisun autore: "Titulu di l'articulu" (Data di publicazione). Nome di u ghjurnale, gamma di pagine.

  1. Riferite pagine web. Per includere una pagina Internet chì ùn hè micca una rivista o un ghjurnale in linea, hè adupratu u formatu seguente:

Cognome, Nome di l'autore (Data di publicazione). Titulu di a pagina web. Locu di publicazione: Editori. Ricacciatu da: http: // www. URL di a pagina

  1. Riferite un filmu. Per tutti i tippi di produzioni cinematografiche, u furmatu piglia u direttore cum'è autore di u travagliu è fornisce l'infurmazioni di a sucietà di produzione:

Cognome, Nome di l'autore (Anu di apparizione). Titulu di film. Casa di pruduzzione.

  • Cuntinuà cù: Temi d'interessu da espone


Circà

Parolle cù W
Frasi cù "circa"