Metafore

Autore: Peter Berry
Data Di Creazione: 17 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 13 Maghju 2024
Anonim
Metafore | Dj Set @ Pertum Studio
Video: Metafore | Dj Set @ Pertum Studio

Cuntenutu

U metafora hè una figura retorica chì face un usu figurativu di a lingua. Hè generalmente adupratu per riferisce à qualcosa ma senza nome specificu. Per esempiu: A nutizia m'hà toccu duru. / L’anu sottu à a lente.

E metafore usanu doppi significati è sò un strumentu fundamentale per a linguistica è a teoria letteraria, è hè aduprata ancu in a lingua d'ogni ghjornu. E metafore arricchiscenu u nostru modu di spressione.

Cumu hè cumposta a metafora?

I dui elementi di basa di a metafora sò:

  • Terminu veru, chì hè in realtà riferitu.
  • Terminu imaginariu, attraversu u quale hè riferitu u primu.

U fundamentu trà ste duie entità hè a similitudine chì si pò stabilisce, è ci hè a virtù di i grandi autori, in u sensu di sapè scopre ste associazioni.

Spiegazione video

Avemu fattu un video per spiegalli facilmente:


Eccu un elencu di metafore. Ognunu cù u so termine reale (trà parentesi) in casu chì ùn sia micca esplicitu.

Esempii di metafore (spiegate)

  1. Hè fumante. (hè in furia)
  2. L'anu sottu à a lente. (u stanu fighjulendu cun rigore)
  3. A nutizia m'hà toccu. (a nutizia m'hà toccu assai)
  4. I cavalli di u mare. (per riferisce à gonfia)
  5. A fiamma chì batte in u so pettu. (per riferisce à u core)
  6. Sò cascatu in una depressione. (Aghju cuminciatu à soffre lu)
  7. Mi hà arrubatu un surrisu. (Aghju lampatu un surrisu per ellu / ella)
  8. E nevi di u tempu anu argintatu u so tempiu. (u so capu era pienu di capelli grisgi)
  9. Stu prughjettu hè in a so zitellina. (qualcosa assai incipiente)
  10. Quellu esame era un rigalu. (era assai faciule da passà)
  11. Hè a luce chì illumina i mo ghjorni. (a ragione chì devu campà)
  12. E finestre di l'anima. (l'ochji)
  13. I rigali mi sò piovi à quella festa. (parechji sò ghjunti)
  14. Quellu locu hè un paradisu. (hè un locu assai bellu)
  15. A to voce hè musica per e mo arechje. (Mi piace à sente a to voce)
  16. Ci hè una longa strada per andà per u vostru matrimoniu. (un longu periodu di tempu)
  17. Hè in i nuvuli. (site in un bellu mumentu, o ùn site micca in sintonia cù ciò chì accade intornu à voi)
  18. Camina nantu à i muri. (Hè assai nervosu)
  19. Lacrime di coccodrilli. (u so pienghje ùn hè micca veru)
  20. U so core hè un desertu. (ùn mostra micca i so sentimenti)
  21. U mo cuginu hè un sole. (hè una bona persona)
  22. A Tailanda hè u paradisu. (hè un locu assai bellu)
  23. Ùn ci possu micca crede, mi sentu cum'è in i nuvuli. (Sò assai cuntentu)
  24. U so core hè tamantu. (hè una bona persona)
  25. Aghju e mani pulite. (Ùn sò micca implicatu in u prublema)
  26. Pigliate a vita faciule. (ùn esse micca nervosu)
  27. Stà cumbattendu a depressione. (prova à esce da a depressione)
  28. Si accise è andò à parlà. (pigliò curaghju)
  29. Ùn pudete micca esse cusì cecu! (qualcosa accade davanti à voi è ùn si vede micca)
  30. U tempu hè oru. (u tempu vale assai)
  31. U mo travagliu hè un calvariu. (Ùn mi piace micca u mo travagliu)
  32. Quandu passava, sintia chì e so mani toccanu u celu. (era assai cuntentu)
  33. Sentite e farfalle in u stomacu. (esse innamuratu)
  34. Sò scemu per ellu. (Mi piace assai)
  35. U prufessore hà persu una vite, oghje ùn era micca l'esame. (u prufessore hè impazzitu)
  36. U so core saltò di felicità quandu u vide. (era assai cuntentu)
  37. Devu mette e batterie per appruvà iè o iè. (Devu travaglià assai per passà)
  38. Mi hà rottu l'anima. (Mi dispiace assai)
  39. I spiriti di Marta sò in terra. (hà assai gattivu umore)
  40. Se ùn passate micca, site un sceccu. (sì un cattivu studiente)
  41. I saggi ci illuminanu cun cunsiglii. (Ci amparanu)
  42. Mi hà rottu u core. (mi hà datu una delusione d'amore)
  43. Sò trà una roccia è un locu duru. (Ùn aghju micca una opzione)

Tipi di metafora

  • Metafora cumuna o impura. Hè quellu chì face riferimentu esplicitu à i dui elementi (u reale è l'imaginariu), in generale attraversu qualchì forma cuniugata di u verbu 'esse'.
  • Metafora di cumplementu prepusiziunale. Invece, ligate a riferenza attraversu una prepusizione (spessu a parolla 'de').
  • Metafora appusiziunale. Hè quellu chì sustene a relazione trà i cuncetti cù una appusizione (vale à dì, cù u termine chì si riferisce à l'ughjettu imaginariu trà virgule).
  • Metafora negativa. Hè quellu chì adopra u truccu di nigà u terminu veru è di menziunà quellu imaginariu o viceversa, ma stabilisce a relazione per quellu chì a leghje.
  • Pura metafora. Nasci quandu u termine immaginariu rimpiazza u veru.

Figure returiche

Cum'è l'avemu dettu, e metafore appartenenu à u gruppu di figure retoriche. Oltre à e metafore, in questu gruppu truvemu paragoni, paradossi, dumande retoriche è iperbole, frà parechji altri.


Tutte e figure di discorsu usanu e parolle in un sensu diversu da quellu datu da a so definizione in u dizziunariu, per dà più enfasi à un'idea o à un sintimu.

E metafore sò pertinenti in parechje discipline, cum'è a psiculugia è a filosofia. Ma u duminiu induve stu prublema hè u più sfruttatu hè in puesia. In puesia, a metafora aghjusta una cumpunente estetica è emotiva innegabile.

Alcune metafore anu guasgi cessatu d'avè st'aspirazione estetica, ma anu tantu successu chì u termine immaginariu occupa guasi a piazza di u veru è li usemu per u so putere di spressione. Per esempiu: Juan hè una luce. Questa espressione esalta l'attributu di una grande intelligenza è di un pensamentu rapidu.


Cunsigliatu Da Noi

Parafrasà
Scienze ausiliarie di a storia
Sillabe simplici è cumposti