Narrazione

Autore: Laura McKinney
Data Di Creazione: 2 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 14 Maghju 2024
Anonim
Lo scrittore Nicolai Lilin: "La narrazione che arriva dall’Occidente in Russia è molto ...
Video: Lo scrittore Nicolai Lilin: "La narrazione che arriva dall’Occidente in Russia è molto ...

Cuntenutu

U narrazione Hè a storia di una successione di fatti immaginarii o veri chì accadenu in un certu locu à unu o più persunagi è sò ditti da u puntu di vista di un narratore. A storia cuntata pò o ùn pò esse vera, ma deve avè verisimilitude, vale à dì, a storia deve esse credibile. Per esempiu: un rumanzu, una nuvella o una cronaca.

Vede ancu: Testu narrativu

Tutta a narrazione hà a struttura seguente:

  • Introduzione. A storia hè alzata è u cunflittu chì scatenerà una seria di eventi hè espostu.
  • Nodu. Hè u mumentu u più cumplessu di a storia, è hè quandu a maiò parte di l'eventi narrati si passanu.
  • Risultatu. U cunflittu suscitatu in l'introduzione è sviluppatu in tutta a storia hè risoltu.

Elementi narrativi

  • Trama. Tuttu u cuntenutu di a narrazione: l'azzioni chì accadenu durante a storia è chì trascinanu a storia à a so fine.
  • Contacontu. A voce è l'angulu da u quale hè dettu, è pò o ùn pò fà parte di a storia.
  • Tempu. A durata di a narrazione hè a so interezza, u tempu storicu in u quale si trova a storia è a quantità di tempu chì trascorre trà i diversi eventi.
  • Place. U situ specificu (immaginariu o reale) induve si passa a storia
  • Azzioni. I fatti chì custituiscenu a trama.
  • Parsunaghji. Quelli chì portanu a storia in avanti, è ponu esse: prutagunisti (nantu à i quali si basa a narrazione), antagonisti (opposti à u prutagunista), cumpagni (accumpagnanu u prutagunista). Inoltre, secondu u livellu di impurtanza ch'elli anu in a storia, sò differenzati in: principale è secundariu.

Esempii di narrazioni

  1. Storicu. Relanu, in modu ogettivu è reale, un inseme di eventi accaduti in un locu è un tempu specifici è chì anu generatu una seria di trasfurmazioni pulitiche, ecunomiche, militari o suciali chì e so cunsequenze sò verificate in u corsu di a storia. Queste storie sò note per u so rigore scentificu, l'usu di u linguaghju tecnicu, u tonu impersonale è l'usu di e citazioni.
  2. Cinematicu. Attraversu a cumbinazione di fotogrammi, a trama, a mudificazione, l'effetti sonori, l'attori, l'illuminazione, i colpi è i muvimenti di a fotocamera, una serie di eventi sò presentati chì accadenu in un spaziu è un tempu è chì accadenu à unu o più caratteri. A storia narrata pò o ùn pò esse vera è a narrazione pò avè scopi diversi: informativi, educativi, estetichi o di divertimentu, frà altri.
  3. Literariu. Sò narrazioni per scopi estetichi o di divertimentu è u so cuntenutu pò o ùn pò esse reale. Alcuni generi sò u rumanzu, a legenda, a storia, a favula, a dramaturgia, frà altri.
  4. Scherzu. U valore di queste storie hè in l'effettu chì produce nantu à u destinatariu. Inoltre, u cuntenutu ùn hè micca cusì impurtante cum'è u modu in cui si trovanu i puzzle, i torci di lingua è i scherzi.
  5. Ghjurnalisticu. U so cuntenutu hè chjaramente reale. Narranu eventi novi chì sò trascendenti per una certa cumunità. U so tonu hè ughjettivu è neutru: ghjudizii persunali, opinioni è valutazioni sò evitati.

Seguitate cù:


  • Narratore in prima, seconda è terza persona
  • Testu literariu


Articuli Recenti

Parolle chì rimanu cù "bellezza"
Articuli Determinati è Indeterminati
Eufemisimu