![ORGANI DI SENSO recettori sensoriali](https://i.ytimg.com/vi/5JBdMlcIoc8/hqdefault.jpg)
Cuntenutu
U ricettori sensoriale Facenu parte di u sistema nervosu, postu chì sò terminazioni nervose situate in l'organi sensoriali.
U organi sensoriale sò a pelle, u nasu, a lingua, l'ochji è l'arechje.
I stimuli chì ricevenu i recettori sensoriali sò trasmessi attraversu u sistema nervosu à a corteccia cerebrale. Questi stimuli ponu pruvucà reazzioni volontarie o involuntarie. Per esempiu, a sensazione di fretu percepita da i recettori sensoriali di a pelle pò causà una reazione volontaria à raggruppassi è ancu una reazione involuntaria à u fretu.
Quandu u sistema nervosu riceve un stimulu da i recettori sensoriali, emette un ordine per i musculi è e ghiandole, chì funzionanu cusì cum'è effettuatori, cioè quelli chì manifestanu risposte organiche.
A risposta à stimuli pò esse motrice (l'effettore hè un musculu) o ormonale (l'effettore hè una ghiandola).
I recettori sensoriali anu certe caratteristiche:
- Sò specifiche: Ogni receptore hè sensibile à un tipu particulare di stimulu. Per esempiu, solu i recettori di a lingua sò capaci di sente gustu.
- Si adattanu: Quandu un stimulu hè persistente, a reazione nervosa diminuisce.
- Eccitabilità: Hè a capacità di reagisce à stimuli, in relazione di un stimulu à una zona specifica di u cervellu è à una reazione.
- Rispondenu à una codificazione: Più grande hè l'intensità di u stimulu, più impulsi nervi sò inviati.
Sicondu l'origine di u stimulu ch'elli sò pronti à riceve, i recettori sensoriali sò classificati in:
- Recettori esterni: Sò e unità di cellule nervose chì sò capaci di riceve stimuli da l'ambiente fora di u corpu.
- Internocettori: Quessi sò quelli chì rilevanu cambiamenti in l'ambiente internu di u corpu, cume a temperatura di u corpu, a cumpusizione è l'acidità di u sangue, a pressione sanguigna, è e concentrazioni di diossidu di carbonu è ossigenu.
- Propriocettori: Sò quelli chì rilevanu e sensazioni di cambiamentu di pusizione, per esempiu, quandu si move u capu o l'estremità.
Ricettori sensoriali meccanorecettori:
Pelle
Recettori di pressione, calore è fretu in a pelle. Formanu ciò chì di solitu chjamemu "toccu".
- Corpusculi Ruffini: Sò termorecettori periferichi, chì catturanu u calore.
- Corpusculi Krause: Sò i termorecettori periferichi chì catturanu u fretu.
- Corpusculi Vater-Pacini: Quelli chì percepenu pressione nantu à a pelle.
- I dischi di Merkel sentenu dinò a pressione.
- Siccomu per toccu percepimu ancu u dolore, i nociceptori si trovanu in a pelle, vale à dì, i recettori di u dolore. Più specificamente, sò meccanorecettori, chì rilevanu stimuli di tagliu in a pelle.
- I corpusculi di Meiisner seguitanu un attritu dolce, cum'è carezze.
Lingua
Eccu u sensu di u gustu.
- Prughjetti gustativi: Sò chimiorecettori. Ci hè circa 10.000 terminazioni nervose chì sò distribuite nantu à a superficia di a lingua. Ogni tipu di chemoreceptor hè specificu per un tippu di gustu: dolce, salitu, acidu è amaru. Tutti i tipi di chemoreceptors sò distribuiti in tutta a lingua, ma ogni tipu hè più cuncintratu in una certa zona. Per esempiu, i chemoreceptors per dolce si trovanu nantu à a punta di a lingua, mentre quelli adattati per percepisce l'amarezza sò in u fondu di a lingua.
Nasu
Eccu u sensu di l'olfattu.
- Bulbu olfattivu è i so rami nervi: I rami nervosi sò situati à a fine di e narici (in a parte superiore) è ricevenu stimuli sia da u nasu sia da a bocca. Cusì una parte di ciò chì pensemu à u gustu vene in realtà da aromi. In queste branche ci sò e cellule olfattive chì trasmettenu impulsi raccolti da u bulbu olfattivu, chì si cunnessa cù u nervu olfattivu, chì a so volta trasmette questi impulsi à a corteccia cerebrale. E cellule olfattive venenu da a pituitaria gialla, una mucosa chì si trova in a parte superiore di e narici. Queste cellule ponu percepisce sette profumi di basa: canfora, muschiata, floreale, menta, eterea, pungente è putrida. Tuttavia, ci sò millaie di cumbinazioni trà questi sette prufumi.
Ochji
Eccu u sensu di a vista.
- L'ochji: Sò cumposti da l'iris (a parte culurita di l'ochju), a pupilla (a parte nera di l'ochju) è a sclera (a parte bianca di l'ochju). L'ochji sò prutetti da i coperchi superiori è inferiori. In elle, e ciglia li pruteggenu da a polvara. E lacrime sò ancu una forma di prutezzione postu chì effettuanu una pulizia costante.
A so volta, u craniu rapprisenta una prutezzione rigida, postu chì l'ochji sò situati in i cavi oculari, circundati da l'ossu. Ogni ochju si move grazia à quattru musculi. A retina hè situata à l'internu di l'ochju, rivestendu i muri interni. A retina hè u receptore sensoriale chì converte stimuli visivi in impulsi nervi.
Tuttavia, u funziunamentu currettu di a vista dipende ancu da a curvatura di a cornea, cioè da a parte anteriore è trasparente di l'ochju chì copre l'iris è a pupilla. Una curvatura più grande o minore face chì l'immagine ùn ghjunghje micca à a retina è dunque ùn pò esse interpretata currettamente da u cervellu.
Audizione
In questu organu ci sò sia i recettori rispunsevuli di l'audizione, sia quelli di u bilanciu.
- Cochlea: Hè u receptore truvatu in l'arechja interna è riceve vibrazioni sonore è li trasmette in forma di impulsi nervi attraversu u nervu uditariu, chì li porta à u cervellu. Prima di ghjunghje à l'arechja interna, u sonu entra per l'arechja esterna (pinna o atrium) è dopu per l'arechja media, chì riceve vibrazioni sonore per u timpanu. Queste vibrazioni sò trasmesse à l'arechja interna (induve si trova a cochlea) attraversu ossa minuscule chjamate martellu, incudine è stape.
- Canali semicirculari: Si trovanu ancu in l'arechja interna. Si tratta di trè tubi chì cuntenenu endolinfa, un liquidu chì cumencia à circulà quandu a testa volta, grazia à l'otoliti, chì sò picculi cristalli sensibili à u muvimentu.