Energia chimica

Autore: Peter Berry
Data Di Creazione: 17 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 10 Maghju 2024
Anonim
L’energia - principio di conservazione e vari tipi di energia
Video: L’energia - principio di conservazione e vari tipi di energia

Cuntenutu

U energia chimica Hè quellu chì nasce in e diverse reazioni chimiche à e quali a materia hè suscettibile, vale à dì, quella cuntenuta in e diverse forme di legame trà atomi o resultante da a so rottura.

L'energia chimica hè aduprata ogni ghjornu in vari settori di a nostra vita in i quali si svolgenu diverse. riazzioni chimichi. Si dice spessu chì sta forma di energia hè cuntenuta in i corpi, è per questa stessa ragione ci diventerà apparente solu quandu sò sottumessi à qualchì alterazione maiò in u so corpu. materia.

In fattu, tutte e forme di carburante anu, à a fine, una energia chimica chì pò esse tradutta in una quantità di caldu, viulenza o certu travagliu. È in questu sensu, ogni fonte d'energia chimica trasforma a materia in a quale era cuntenuta.

Vede ancu: Esempii di Energia in a vita d'ogni ghjornu

Esempii di energia chimica

  1. Fotosintesi. E piante ottenenu a so energia da a reazione chimica chì si face in elli, trà u sole, CO2, acqua è varii enzimi è sustanzi urganichi chì ne ottenenu energia è ossigenu. Stu pruduttu energeticu di una reazione chimica hè cuntenutu in u mulèculi di e sustanzi chì participanu è hè liberatu da a pianta per u so benefiziu è mantenimentu vitale.
  2. U respiru. Simile à u casu precedente hè quellu di l'animali, chì invece d'utilizà a luce solare, CO2 è acqua, necessitanu ossigenu è glucosiu per liberà l'acqua, CO2 è uttene energia, essenziale per mantene u ciculu. Stu prucessu hè quellu chì ci mantene in vita è chì spartimu cù l'inseme Regnu animale è parte di u altri.
  3. A combustione. Quandu cuminciamu un veìculu à mutore, cum'è una vittura, benzina, o idrocarbonu chì usa cum'è carburante hè sottumessu à un ciclu di accensioni è detonazioni cuntrullate chì genera l'energia chì, a so volta, permette u muvimentu. Stu carburante cuntene sta energia in u atomi di carbone è idrogenu chì u cumpunenu è chì, quandu si rompenu, si trasformanu in altri cumposti è liberanu energia.
  4. A descumposizione. Funghi è battìri chì si nutriscenu di materia urganica in decumposizione, ponu uttene l'energia necessaria per i so prucessi da u fermentazione di zucaroli è amidi, uttene alcoli o altri prudutti per via di u prucessu chì rompe e molecule di materia organica. Qualcosa di simile à ciò chì accade in u nostru stomacu, induve l'acidi rompenu i ligami moleculari di l'alimentu generendu calorie.
  5. Viaghju spaziale. I carburanti aduprati da e nave chì viaghjavanu à a luna o mandavanu satelliti in u spaziu ùn sò micca urdinarii, cum'è quelli cunsumati da un mutore à combustione interna. Piuttostu, sò u risultatu di reazzioni chimiche altamente cumplesse chì a liberazione di energia hè cusì grande chì pò cuntrastà u lege di gravità nantu à un ughjettu a magnitudine di una fucile abbastanza longa da lascià l'atmosfera.
  6. Corrosione. Parechji chimichi chì manighjemu in a nostra vita d'ogni ghjornu, cum'è pulitori di drenu è altri chì cuntenenu acidi o basi estremi, sò materiali currusivi, capaci di sdrughje a superficia cù a quale venenu in cuntattu, in un prucessu chì rilascia calore è cunsuma tutta a materia urganica. Parechje brusgie currusive sò causate da u calore chì a dissoluzione di lipidi di a pelle chì producenu, piuttostu chè l'effettu di a sustanza stessa.
  7. Reazzioni esotermiche. Parechje sostanze, cume a soda caustica, sò cusì secche chì quandu sò in cuntattu cù l'acqua, reagiscenu esotermicamente, vale à dì liberendu calore. Queste reazzioni, chì ùn sò micca uniche per basi forti, liberanu energia in l'ambiente è ponu esse periculosi per l'omu. esseri viventi intornu.
  8. Esplosioni. Hè un cartoon classicu per sparghje TNT in terra è esplodelu per inadvertenza. Benchì questu ùn sia micca esattamente u casu, ci sò sostanze chimicamente instabili chì, quandu entranu in cuntattu cù l'ossigenu in l'aria, reagiscenu liberendu quantità grandi è improvvise di energia calurica è cinetica, chì hè ciò chì chjamemu nurmalmente splusione.
  9. L'energia nucleare. Ancu se custituisce un ramu sanu propiu, in una certa misura l'energia liberata in una centrale nucleare (è dopu trasformata in elettricità) o in una bomba atomica, sò esempi di energia chimica, in quantu a so origine hè in e reazioni in catena pruvucatu da l'omu da certi elementi trattati in laburatoriu, cum'è l'Uraniu o l'idrogenu, è chì quandu sò furzati per reazioni chimiche à fissione o fuse i so atomi, rispettivamente, liberanu enormi quantità di energia in l'ambiente.
  10. Batterie è batterie. E batterie chì adupremu tantu (telecomandi, vitture, telefunini) cuntenenu diverse acidi è metalli in reazione cuntrullata, chì u risultatu immediatu hè una quantità utilizzabile di elettricità. Quandu e batterie scadenu, l'elettricità si perde è e batterie devenu esse rimpiazzate.

Pudete serve voi

  • Esempii di chimica in a vita d'ogni ghjornu
  • Esempii di Energie Rinnovabili è Non Rinnovabili
  • Esempii di Trasfurmazione Energetica

Altri tippi di energia

Energia putenzialeEnergia meccanica
Energia idroelettricaEnergia interna
Energia elettricaEnergia termica
Energia chimicaEnergia sulare
Energia eolicaEnergia nucleare
Energia cineticaEnergia Sonora
Energia caluricaenergia idraulica
Energia geotermica



Pubblicazioni Interessanti

Nomi cullettivi
Frasi cù sinonimi cumpleti è parziali
Arte figurativa