Cuntenutu
U energia chimica Hè quellu chì nasce in e diverse reazioni chimiche à e quali a materia hè suscettibile, vale à dì, quella cuntenuta in e diverse forme di legame trà atomi o resultante da a so rottura.
L'energia chimica hè aduprata ogni ghjornu in vari settori di a nostra vita in i quali si svolgenu diverse. riazzioni chimichi. Si dice spessu chì sta forma di energia hè cuntenuta in i corpi, è per questa stessa ragione ci diventerà apparente solu quandu sò sottumessi à qualchì alterazione maiò in u so corpu. materia.
In fattu, tutte e forme di carburante anu, à a fine, una energia chimica chì pò esse tradutta in una quantità di caldu, viulenza o certu travagliu. È in questu sensu, ogni fonte d'energia chimica trasforma a materia in a quale era cuntenuta.
Vede ancu: Esempii di Energia in a vita d'ogni ghjornu
Esempii di energia chimica
- Fotosintesi. E piante ottenenu a so energia da a reazione chimica chì si face in elli, trà u sole, CO2, acqua è varii enzimi è sustanzi urganichi chì ne ottenenu energia è ossigenu. Stu pruduttu energeticu di una reazione chimica hè cuntenutu in u mulèculi di e sustanzi chì participanu è hè liberatu da a pianta per u so benefiziu è mantenimentu vitale.
- U respiru. Simile à u casu precedente hè quellu di l'animali, chì invece d'utilizà a luce solare, CO2 è acqua, necessitanu ossigenu è glucosiu per liberà l'acqua, CO2 è uttene energia, essenziale per mantene u ciculu. Stu prucessu hè quellu chì ci mantene in vita è chì spartimu cù l'inseme Regnu animale è parte di u altri.
- A combustione. Quandu cuminciamu un veìculu à mutore, cum'è una vittura, benzina, o idrocarbonu chì usa cum'è carburante hè sottumessu à un ciclu di accensioni è detonazioni cuntrullate chì genera l'energia chì, a so volta, permette u muvimentu. Stu carburante cuntene sta energia in u atomi di carbone è idrogenu chì u cumpunenu è chì, quandu si rompenu, si trasformanu in altri cumposti è liberanu energia.
- A descumposizione. Funghi è battìri chì si nutriscenu di materia urganica in decumposizione, ponu uttene l'energia necessaria per i so prucessi da u fermentazione di zucaroli è amidi, uttene alcoli o altri prudutti per via di u prucessu chì rompe e molecule di materia organica. Qualcosa di simile à ciò chì accade in u nostru stomacu, induve l'acidi rompenu i ligami moleculari di l'alimentu generendu calorie.
- Viaghju spaziale. I carburanti aduprati da e nave chì viaghjavanu à a luna o mandavanu satelliti in u spaziu ùn sò micca urdinarii, cum'è quelli cunsumati da un mutore à combustione interna. Piuttostu, sò u risultatu di reazzioni chimiche altamente cumplesse chì a liberazione di energia hè cusì grande chì pò cuntrastà u lege di gravità nantu à un ughjettu a magnitudine di una fucile abbastanza longa da lascià l'atmosfera.
- Corrosione. Parechji chimichi chì manighjemu in a nostra vita d'ogni ghjornu, cum'è pulitori di drenu è altri chì cuntenenu acidi o basi estremi, sò materiali currusivi, capaci di sdrughje a superficia cù a quale venenu in cuntattu, in un prucessu chì rilascia calore è cunsuma tutta a materia urganica. Parechje brusgie currusive sò causate da u calore chì a dissoluzione di lipidi di a pelle chì producenu, piuttostu chè l'effettu di a sustanza stessa.
- Reazzioni esotermiche. Parechje sostanze, cume a soda caustica, sò cusì secche chì quandu sò in cuntattu cù l'acqua, reagiscenu esotermicamente, vale à dì liberendu calore. Queste reazzioni, chì ùn sò micca uniche per basi forti, liberanu energia in l'ambiente è ponu esse periculosi per l'omu. esseri viventi intornu.
- Esplosioni. Hè un cartoon classicu per sparghje TNT in terra è esplodelu per inadvertenza. Benchì questu ùn sia micca esattamente u casu, ci sò sostanze chimicamente instabili chì, quandu entranu in cuntattu cù l'ossigenu in l'aria, reagiscenu liberendu quantità grandi è improvvise di energia calurica è cinetica, chì hè ciò chì chjamemu nurmalmente splusione.
- L'energia nucleare. Ancu se custituisce un ramu sanu propiu, in una certa misura l'energia liberata in una centrale nucleare (è dopu trasformata in elettricità) o in una bomba atomica, sò esempi di energia chimica, in quantu a so origine hè in e reazioni in catena pruvucatu da l'omu da certi elementi trattati in laburatoriu, cum'è l'Uraniu o l'idrogenu, è chì quandu sò furzati per reazioni chimiche à fissione o fuse i so atomi, rispettivamente, liberanu enormi quantità di energia in l'ambiente.
- Batterie è batterie. E batterie chì adupremu tantu (telecomandi, vitture, telefunini) cuntenenu diverse acidi è metalli in reazione cuntrullata, chì u risultatu immediatu hè una quantità utilizzabile di elettricità. Quandu e batterie scadenu, l'elettricità si perde è e batterie devenu esse rimpiazzate.
Pudete serve voi
- Esempii di chimica in a vita d'ogni ghjornu
- Esempii di Energie Rinnovabili è Non Rinnovabili
- Esempii di Trasfurmazione Energetica
Altri tippi di energia
Energia putenziale | Energia meccanica |
Energia idroelettrica | Energia interna |
Energia elettrica | Energia termica |
Energia chimica | Energia sulare |
Energia eolica | Energia nucleare |
Energia cinetica | Energia Sonora |
Energia calurica | energia idraulica |
Energia geotermica |