Cuntenutu
In u campu di a chimica, sò generalmente chjamati basi (o idrossidi) à sustanzi chì, quandu sò sciolti in acqua, liberanu ioni idrossil (OH–) è acidi à i quali sò capaci di liberà protoni (H+).
U cuncettu di basi è acidi hè statu mudificatu un pocu cù u tempu. Hè Arrhenius chì hà elaboratu a prima definizione, a so teoria avia alcune limitazioni, postu chì certe sostanze cume l'ammoniaca si comportanu cum'è basi senza avè l'ionu idrossilu in a so molecula. Inoltre, Arrhenius hà cunsideratu solu u mediu acquosu, ma e reazzione acido-basiche si producenu ancu in altri media. sciuglimentu micca acquosa.
Quasi quaranta anni dopu, versu u 1923, Brönsted è Lowry formulanu un'altra teoria dicendu chì l'acidi è e basi agiscenu cum'è coppie cuniugate, in modu tale chì l'acidu hè quella sustanza capace di furnisce protoni è a basa hè quella capace di piglià li. Ancu sta teoria ùn era micca cumpletamente cumpleta, postu chì ci sò parechje sostanze chì anu proprietà acide senza avè atomi di idrogenu ionizabile in a so molecula.
Hè per quessa cum'è una parte addizionale di a so teoria nantu à u ligame covalente interatomicu, Lewis hà rimarcatu chì l'acidu hè tuttu què sustanza chì pò accettà una coppia di elettroni per furmà un ligame covalente coordinatu (dativu), mentre chì qualsiasi sustanza capace di rinuncià a dita coppia elettronica hè una basa.
Sicondu a so tendenza à a dissuciazione in ioni, l'acidi è e basi sò classificati in forte è debule. Acidi diminuiscenu pH di e suluzione, basi o alcalini u alzanu. L'acidi forti sò spessu corrosivi, alcune sostanze si dissolvenu megliu in i media chì sò stati leggermente acidificati o alcalinizzati.
Esempii di acidi
Alcuni acidi ben cunnisciuti, per esempiu:
- àcitu sulfuricu (H2SW4) - hè un acidu forte cù assai usi, in particulare in l'industria pesante, altamente corrosivu è irritante; Quandu hè diluitu, libera assai calore, dunque deve esse trattatu (cum'è l'altri acidi forti) cun grande cura. Fortemente ossidante.
- àcitu hydrochloric (HCl) - ancu se hè un acidu forte, hè presente in u corpu umanu, specificamente in u stomacu, induve ghjoca un rolu impurtante in u prucessu digestivu. U so eccessu genera ardori di stomacu.
- àcitu fosforicu (H3PO3) - questu acidu hè un ingrediente cumunu in e bevande gassate. U cunsumu regulare di such bevande hè scuraggiatu per via di l'impattu negativu di questu acidu annantu à u metabolismu di u calciu, chì tocca soprattuttu l'osse è i denti.
- àcitu nitricu (HNO3) - acidu forte ricunnisciutu, adupratu per fà splusivi è fertilizzanti azotu, frà altri usi.
- acidu percloricu (HCLO4) - Un altru acidu forte chì hè liquidu à a temperatura di l'ambiente, hè unu di i più ossidanti.
- sulfuru d'idrogenu (H2S) - hè una sustanza gassosa cù un odore forte è spiacevule, tossica in alte concentrazioni, hà numerose applicazioni industriali.
- àcitu ribonucleicu - Hè una cumpunente centrale di i ribosomi, essenziale per u prucessu glubale di sintesi di prutezione da compie da l'acidu desossiribonucleicu, strettamente ligatu cun ellu.
- àcitu acetilsalicilicu - Hè un acidu organicu assai impurtante, cù pruprietà analgésiche è antiinflamatorie; hè a basa di l'aspirina.
- àcitu latticu - vene da a ripartizione di u glucosiu durante l'eserciziu anaerobicu di alta intensità è di breve durata. In cundizioni nurmali, st'acidu latticu hè riutilizatu, ma s'ellu s'accumula, face danni à e fibre musculare, soprattuttu in forma di crampi.
- àcitu allylic - Hè un acidu prisente in ligumi cum'è l'agliu o a cipolla, derivatu da un precursore presente ancu in tali spezie, l'allicina. Hè germicida è antioxidante.
- Acidu retinoicu - applicatu topicamente, inibisce a cheratinizazione, hè adupratu in creme contr'à l'acne è l'invecchiamentu di a pelle. Deve esse adupratu sottu supervisione medica.
- àcitu butirricu - produttu finale di a fermentazione di certi carboidrati effettuata da microorganismi in u rumenu; hè di solitu parte di grassi animali in poche quantità.
- àcitu propionicu - cunservatore alimentariu, hè adupratu per prevene a ruvina fungica è batterica di i prudutti di furna è altri.
- àcitu benzoicu - hè adupratu cum'è cunservatore aghjuntu à diversi prudutti (maionese, conserve), spessu in forma di sale (benzoatu di sodiu)
- àcitu acìticu - Conservatore alimentariu ampiamente adupratu in casa, basa per vinaigrette è sottaceti. Hè u cumpunente magiuritariu di l'acitu.
- aciduidroiodicu
- àcitu succinicu
- àcitu brumbromicu
- àcitu citricu
- aciduossalicu
Vede ancu in: Esempii di Acidi
Esempii di basi
Avà, alcune basi sò elencate (quelle di metalli sò genericamente cunnisciute cum'è idrossidi):
- idrossidu di sodiu (soda caustica)
- idrossidu di magnesiu (latte di magnesia)
- idrossidu di calciu(calce)
- idrossidu di potassiu
- idrossidu di bariu
- idrossidu di ferru
- Ammoniaca
- Sapone
- Detergente
- Quinina
- Aniline
- Guanina
- Pirimidina
- Citosina
- Adenine
- hydroxide di zincu
- idrossidu di ramu
- idrossidu di zirconiu
- idrossidu di titaniu
- idrossidu d'aluminiu(antiacid)
Vede di più à: Esempii di Basi Chimiche