Cuntenutu
A definizione di l'aggettivu 'strisciante ' hà una relazione diretta cù a parolla 'flush ', è quandu hè appiicata à l'animali parla di quelli chì si movenu longu à a terra, vale à dì annantu à ellu.
Ancu se alcuni usanu u cuncettu per parlà ancu di acelli chì volanu bassu o à livellu di u terrenu, a definizione esatta di animali striscianti hè quella di animali striscianti. A definizione si estende ancu à u campu di a botanica, postu chì e piante striscianti sò quelle chì stendenu u so troncu longu à a terra.
Spustamentu di i rettili
L'animali chì striscianu sò generalmente assuciati à u gruppu di i rettili, chì a so locomozione si basa annantu à u trascinamentu di corpi, verbu chì dà precisamente u so nome à a categuria di i rettili. Tuttavia micca tutti i rettili sò striscianti, postu chì parechji animali si movenu senza appartene à stu gruppu: in più di strisgià, i rettili devenu avè a caratteristica di avè una pelle squamosa, secca, cheratinizata è spessa.
Piuttostu, i rettili sò un gruppu internu in i crawlers, in u quale a so volta diverse categurie sò aperte: una parte impurtante di i rettili hà quattru gammi musculari è una coda chì aiuta à l'equilibriu, questi sò i rettili chì Ùn striscanu micca tuttu u tempu ma anu u pussibilità, quand'elli anu bisognu di spustassi à una velocità più alta, di risaltà nantu à e so zampe è di levà cumpletamente u so ventre da a terra.
Un altru tipu di rettili, frà i quali serpu cum'è un esempiu più chjaru, ùn hà micca membri è pò solu scansà. St’animali devenu avè una forte agilità è una grande capacità d’adattazione à l’ambiente, per pudè resiste cù a sola capacità di spustassi cusì.
Muvimentu strisciante di invertebrati
U spustamentu di certi invertebrati Cum'è i vermi, si basa annantu à u fattu chì una parte di u corpu si gonfia fendu corre u corpu avanti è in daretu: stu gonfiu hè pruduttu da un saccu musculare chì si pò allargà o cuntrainte. Sta classa di muvimenti hè chjamata peristaltica, è hè cumuna à tutti l'anelidi.
Un casu particulare hè quellu di lumache, chì per un bellu pezzu si pensava chì per via di u slime chì hà, hè capace di generà un mezu di muvimentu ottimali. À u cuntrariu, investigazioni più recenti affirmanu chì u spiazzamentu di e lumache hè datu da movimenti musculari peristaltici chì si facenu in u corpu.
E lumache avanzanu senza esercità forza nantu à punti specifici, ma piuttostu distribuendu una forza relativamente bassa nant'à una zona assai larga. A sustanza adesiva, dunque, hè quella chì li permette di spustassi più faciule, ma ùn hè micca a radica di a capacità di muvimentu chì hè data da a so cundizione d'annelidi.
Eccu un elencu di animali chì striscianu cumpresi rettili è anelidi.
Esempii di animali chì striscianu
Limassi terrestri | Zoster cecu |
Tartaruga marina | Nereis |
Piton | Gusarapa |
Razor | Palolo |
Labaria | Viper musu |
Ostriche o ostriche | Crocodile |
Dragone di Komodo | Camaleonte |
Sanguisuga | Limace di mare |
Lumache di mare | Serpente |
Basilicu verde | Lumbricà |
Miñoca | Tartaruga lattugna |
Alligator | Lumache di terra |