Regnu Monera

Autore: Peter Berry
Data Di Creazione: 18 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
Biologie, clasa a X-a, Regnul Monera (Bacteriile). Rolul bacteriilor în natură și în viața omului
Video: Biologie, clasa a X-a, Regnul Monera (Bacteriile). Rolul bacteriilor în natură și în viața omului

Cuntenutu

I regni di a natura sò divisioni chì permettenu classificà u esseri viventi per facilità u so studiu è capiscitura.

I cinque regni naturali sò:

  • Regnu vegetale (Plantae): Sò urganismi capaci di a fotosintesi, chì ùn anu micca a capacità di movesi è chì anu i muri cellulari di cellulosa.
  • Regnu Animale (Animalia): Sò quessi urganismi chì anu a capacità di movesi, chì ùn anu micca un muru cellulare, chì sò eterotrofi è chì si sviluppanu da embrioni.
  • regnu di funghi: Sò l'organisimi chì ùn si movenu micca è chì anu e pareti cellulare di a chitina.
  • regnu protistu: Organismi cù a stessa struttura cellulare cum'è animali, piante è funghi (cellula eucariota) ma ùn pò micca esse classificatu in l'altri regni.
  • Regnu Monera: Urganismi furmati da cellule procariote.

U Regnu Monera hè u solu induve si trovanu urganismi procarioti. In l'altri quattru regni l'organismi eucarioti sò raggruppati.


U cellule Eucarioti sò quelli chì anu un nucleu differenziatu, vale à dì, u so materiale geneticu hè separatu da u citoplasma da una membrana nucleare. E cellule presentanu DNA liberu in u citoplasma.

In u regnu Monera truvemu urganismi guasgi solu unicellulare cume i batteri o l'archee.

Esempii di Regnu Monera

  1. Escherichia coli: Phylum: proteobatteri. Classe: gammaproteobacteria. Ordine: enterobatteriali. Bacillu Gram-negativu chì provoca infezioni gastrointestinali.
  2. Lactobacillus casei: Divisione: firmicutes. Classe: Bacilli: Ordine: Lactobacillales. Batteri anaerobici Gram pusitivi truvati in l'intestinu è a bocca di l'omu. Pruduce l'acidu latticu.
  3. Clostridium tetani: Divisione: Firmicutes. Classe: clostridia. Ordine: clostridiales. Batteri Gram pusitivi, spore-formante è anaerobica. Si trova in u trattu gastrointestinale di l'animali. Provoca infezioni gravi in ​​l'omu, per esempiu a malattia tetanica.
  4. Clostridium septicum: Divisione: Firmicutes. Classe: clostridia. Ordine: clostridiales. Batteri anaerobici Gram pusitivi. Provoca malatie in l'omu cum'è ascessi, grangrene, enterocolite neutropenica è sepsis.
  5. Chlamydia (chlamydia): Divisione: chlamydiae. Ordine: chlamydiales. Batteriu Gram negativu chì provoca malatie di trasmissione sessuale.
  6. Clostridium botulinum: Divisione: Firmicutes. Classe: clostridia. Ordine: Clostridiales. Bacillus truvatu in a terra. Per via di u so metabolismu, produce una tossina chì provoca botulismu.
  7. Sorangium cellulosum: Divisione: Proteobatteri. Classe: deltaproteobatterie. Ordine: Myxococcales. Grande batteri negativi. Hà u più grande genomu cunnisciutu in un batteriu.
  8. Serpulina (bachyspira): Divisione: spirochaetes. Classe: spirochaetes. Ordine: spirochaetales. Batteri anaerobi chì parasitanu l'omu.
  9. Vibrio vulnificus. Divisione: proteobatteri. Classe: gammaproteobacteria. Ordine: vibrionales. Bacillus tolerante à u sale, perchè pò prosperà in acqua di mare. Hè un patogenu per l'omu, vale à dì, provoca infezioni. Hè un batteriu Gram-negativu.
  10. Bifidobatteria. Divisione: actinobatterie. Classe: actinobatterie. Ordine: bifidobacteriales. Sò i battìri truvatu in u colon. Participanu à a digestione è riducenu l'incidenza di allergie, in più di prevene a crescita di certi tumori.

Vi pò serve: 50 Esempii da ogni Regnu


Caratteristiche

  • Ùn anu micca organelli: in più di mancà un nucleu cellulare, ùn anu micca plastidi, mitocondri, o qualsiasi sistema endomembrana.
  • Alimentazione: si nutriscenu per osmotrofia, vale à dì, assorbenu nutrienti per osmosi di sostanze sciolte in l'ambiente. Questa alimentazione pò esse:
    • Eterotroficu: si nutrisce materia urganica da altri urganismi. Sò saprofiti s'elli si nutriscenu ghjetti; parassiti s’elli si nutriscenu d’organismi vivi o simbioticu si stabiliscenu una relazione cù un altru corpu in u quale tramindui benefizianu.
    • Autotrofu: sviluppanu u so propiu alimentu per via di fotosintesi o di chimiosintesi.
  • Dipendenza Ossigenu Variabile: Micca tutti l'organismi di u regnu Monera utilizanu l'ossigenu per u so metabolismu. Quelli chì utilizanu l'ossigenu sò chjamati aerobi è quelli chì ùn ne anu bisognu sò chjamati anaerobi.
  • Ripruduzzione: Hè principalmente asessuale per fissione binaria. In altre parolle, ùn ci hè mitosi.
  • Locomotivu: Sti urganismi ponu spustassi grazia à i flagelli.
  • DNA: Hà a forma di un filu circulare è hè liberu in u citoplasma.

Più infurmazione?

  • Esempii di Organismi Autotrofi è Eterotrofi
  • Esempii di Batterie
  • Esempii di Microorganismi
  • Esempii di Urganismi Unicellulari



Selezzione Di U Situ

Organismi Autotrofi è Eterotrofi
Parolle chì rimanu cù "ballu"
Generi giurnalisti