Cuntenutu
Un ecosistema hè un sistema cumpostu da vari gruppi di urganismi è l'ambiente fisicu in u quali si raportanu trà di elli è à l'ambiente. In un ecosistema truvemu:
- Fattori biotichi: Sò l'organisimi, vale à dì u esseri viventi. Varanu da i batteri à i più grandi animali è piante. Pò esse eterotrofi (piglianu u so cibu da altri esseri viventi) o autotrofi (generanu u so cibu da sostanze inorganiche). Sò parenti trà di elli da relazioni di predazione, cumpetenza, parasitismu, cumensalisimu, cuuperazione omutualisimu.
- Fattori abiotici: Sò tutti quelli chì custituiscenu e caratteristiche fisicu-chimiche di un ecosistema. Questi fattori sò in relazione costante cù fattori biotichi postu chì permettenu a so sopravvivenza è a so crescita. Per esempiu: acqua, aria, luce.
I fattori abiotici ponu esse benefichi per alcune spezie è micca per l'altri. Per esempiu, a pH l'acidu (fattore abioticu) ùn hè micca favurevule per a sopravivenza è a ripruduzzione di battìri (fattore bioticu) ma iè per i funghi (fattore bioticu).
Fattori biotichi stabiliscenu e cundizioni in chì l'organismi ponu campà in un certu ecosistema. Per questa ragione, alcuni organismi si sviluppanu adattazioni à queste cundizioni, vale à dì chì, evolutivamente, l'esseri viventi ponu esse mudificati da fattori biotichi.
D'altra parte, i fattori biotichi modificanu ancu i fattori abiotici. Per esempiu, a presenza di certi organismi (fattore bioticu) in u terrenu pò cambià l'acidità (fattore abioticu) di u terrenu.
- Vede ancu: Esempii di fattori biotichi è abiotici
Esempii di fattori abiotichi
- Acqua: A dispunibilità di l'acqua hè unu di i fattori principali chì influenzanu a presenza di l'organismi in un ecosistema, postu chì hè essenziale per a sopravvivenza di tutte e forme di vita. In i lochi induve ùn ci hè dispunibilità custante di l'acqua, l'organisimi anu sviluppatu adattazioni chì li permettenu di passà più tempu senza cuntattu cù l'acqua. Inoltre, a presenza d'acqua influenza u temperatura è l'umidità di l'aria.
- Luce infrarouge: Hè un tipu di luce invisibile à l'ochju umanu.
- Radiazioni ultraviolet: Hè a radiazione elettromagnetica. Ùn hè micca visibile. A superficia terrestre hè prutetta da a maiò parte di sti raggi da l'atmosfera. Tuttavia i raggi UV-A (lunghezza d'onda trà 380 à 315 nm) ghjunghjenu à a superficie. Questi raghji facenu pocu dannu à i tessuti di i vari organismi. In cuntrastu, i raghji UV-B causanu sunburni è cancru di a pelle.
- Atmosfera: Da ciò chì hè statu dettu di e radiazioni ultraviolette, si pò capisce chì l'atmosfera è e so caratteristiche influenzanu u sviluppu di l'organismi.
- Temperatura: U calore hè adupratu da e piante durante a fotosintesi. Inoltre, per tutti l'urganisimi ci hè una temperatura ambientale massima è minima in a quale ponu campà. Hè per quessa chì i cambiamenti mundiali di temperatura anu da cunsiquenza l'estinzione di varie spezie. U microorganismi chjamati Estremofili ponu tollerà temperature estreme.
- Aria: U cuntenutu di l'aria influenza u sviluppu è a salute di l'organismi. Per esempiu, s'ellu ci hè u monossidu di carbonu in l'aria, hè dannosu per tutti l'organismi, cumpresi l'omu. U ventu influenza ancu, per esempiu, a crescita di e piante: l'arburi chì campanu in e zone chì anu venti frequenti in a stessa direzzione crescenu tortu.
- Luce visibile: Hè di primura per a vita di e piante, postu chì intervene in u prucessu di fotosintesi. Permette à l'animali di vede intornu à elli per fà varie attività cum'è cercà cibu o pruteghje si.
- Calci: Hè un elementu chì si trova in a crosta terrestre ma ancu in l'acqua di mare. Hè un elementu impurtante per i fattori biotichi: permette u sviluppu normale di e foglie, di e radiche è di i frutti in e piante, è in l'animali hè di primura per a forza di l'osse, frà altre funzioni.
- Ramu: Hè unu di i pochi metalli chì si ponu truvà in natura in statu puru. Hè assurbutu cum'è catione. In e piante, participeghja à u prucessu di fotosintesi. In l'animali, si trova in i globuli rossi, participeghja à u mantenimentu di i vini sanguini, di i nervi, di u sistema immune è di l'osse.
- Azotu: Forma 78% di l'aria. I legumi l'assorbenu direttamente da l'aria. I batteri a cunvertenu in nitratu. U nitratu hè adupratu da vari organismi per custituisce u prutetta.
- Ossigenu: Ghjè ellu elementu chimicu u più abbundante in massa in a biosfera, vale à dì u mare, l'aria è u terrenu. Hè un fattore abioticu ma hè liberatu da un fattore bioticu: piante è alghe, grazia à u prucessu di fotosintesi. L'organismi aerobici sò quelli chì necessitanu ossigenu per cunvertisce i nutrienti in energia. L'omi, per esempiu, sò organismi aerobici.
- Altitudine: Geugraficamente, l'altitudine di un locu hè misurata tenendu contu di a so distanza verticale da u livellu di u mare. Dunque, quandu si indica l'altitudine, hè indicatu, per esempiu, 200 m.a.s.l. (metri sopra u nivellu di u mare). L'altitudine affetta sia a temperatura (diminuisce 0,65 gradi per ogni 100 metri d'altitudine) sia a pressione atmosferica.
Pudete serve voi
- Fattori biotichi è abiotici
- Esseri viventi è Non viventi
- Organismi Autotrofi è Eterotrofi